Analiză Legal Marketing
După cum ne-am obișnuit, începutul de an introduce noi modificări, în general fiscale. Intenția de bază este cea de a facilita, ba susține chiar mediul de afaceri. Această susținere totuși este una extrem de ambiguă, cu atât mai mult cu cât actorii direct implicați, adică mediul de afaceri, nu au fost consultați. Despre efectele acestor modificări ne detaliază specialiști ai acestui domeniu, avocați a căror activitate este direct influențată de orice modificare în sectorul fiscal deoarece la rândul lor trebuie să apere interesele clienților, ai celor care gestionează un business.
Mario Antico, Founding Partner, ANTICO & PARTNERS: Modificările fiscale recente influențează predictibilitatea mediului de afaceri, ceea ce afectează foarte mult încrederea investitorilor, generând o „stare de așteptare” care poate duce la înghețarea investițiilor și la o încetinire a creșterii economice. Mai mult, companiile se confruntă cu dificultăți în a-și planifica activitatea pe termen mediu și lung și pot fi nevoite să-și reconsidere strategiile de dezvoltare, în contextul unor costuri suplimentare și a unei instabilități legislative cronice accentuate.
Alina Musat, Managing Partner, MUȘAT & ASOCIAȚII S.C.A.: Observăm, într-adevăr, că mediul de afaceri din România se află din nou într-o poziție dificilă, confruntându-se cu măsuri fiscale aplicate fără o consultare prealabilă. În mod cert, o mare parte dintre modificările intervenite (majorarea cotei de impozit pe dividende, reducerea considerabilă a plafonului veniturilor pentru microîntreprinderi, eliminarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare de activitate) au adus o serie de provocări pentru mediul de afaceri, mai ales pentru companiile mici și mijlocii, care vor trebui să se adapteze la noile cerințe fiscale și să facă față costurilor suplimentare generate de aceste modificări.
Pe de altă parte, digitalizarea proceselor fiscale ar putea aduce eficiență și transparență pe termen lung. Sigur că lipsa consultării mediului de afaceri și a unei perioade de adaptare adecvate pentru astfel de modificări fiscale poate genera incertitudine și poate afecta negativ climatul investițional și competitivitatea economiei românești. O consultare adecvată cu sectorul privat ar fi fost esențială pentru a asigura un echilibru între necesitățile fiscale ale guvernului și sustenabilitatea economică a afacerilor.
Adrian Gociu, Managing Partner, GOCIU & ASOCIAȚII: Modificările fiscale fără consultarea agenților direct afectați nu sunt un eveniment izolat în istoria recentă a României. Fiind nevoiți să reducă considerabil deficitul bugetar de 8,65%, similar cu cele din perioade de criză, guvernanții au tăiat bugete și au anulat facilități fiscale, mai mult la nivel matematic, punând încă o dată povara adaptării pe umerii antreprenorilor, în special a celor mici și mijlocii.
Lovitura a venit din două direcții. În primul rând, prin creșterea salariului minim și eliminarea facilităților fiscale în domenii precum IT, construcții și agricultură, antreprenorii trebuie să aloce bani în plus către cheltuielile de personal, reducând astfel bugetul de dezvoltare și investiții. În al doilea rând, prin creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 10%, profitul este direct afectat.
Ca și consecință, ne așteptăm la scumpiri în domeniul imobiliar, precum și la o stagnare a industriei IT, care a contribuit cu aproximativ 8% la PIB-ul României în 2024. Astfel, anticipăm că economia României își va reduce din avântul preconizat după pandemie.
Ca societate de avocatură, întrevedem o clientelă corporativă mai precaută. Societățile mai mari, cu resurse financiare și administrative solide, vor face față mai bine acestor schimbări, în timp ce firmele mici sau de nișă vor resimți un impact mai puternic. Acest lucru poate duce la o consolidare a pieței sau la o mai mare presiune asupra firmelor mici pentru a se specializa și a rămâne competitive.
În afaceri, fiecare zi vine cu o nouă provocare pentru a rămâne pe piață. Schimbările fiscale, deși din anumite puncte de vedere sunt detrimentale pentru anumite categorii de business, nu afectează piața într-o asemenea măsură încât să schimbe trendul ascendent pe care România se află în ultimii 20 de ani.
Marian Popescu, Managing Partner, PSBH: Lipsa unui aport din partea mediului de afaceri în contextul realizării unor modificări fiscale și legislative contribuie la starea de incertitudine juridică și economică, afectând predictibilitatea fiscală – esențială pentru deciziile antreprenorilor, pe când implicarea mediului privat conduce întotdeauna la o adaptare mai ușoară, acoperirea unor nevoi concrete și evitarea unor situații dificile.
În cei 15 ani de activitate la PSBH am realizat că în astfel de momente, companiile care se bazează pe o consiliere juridică și fiscală integrată, reușesc să navigheze mai bine aceste turbulențe, adaptându-și rapid strategiile și evitând blocajele care pot duce de multe ori la restructurări sau chiar relocări ale unor afaceri.
Andreea Petru, Silviu Sandache, BLUEPRINT ADVISORS: Estimăm, prin efect pozitiv de contagiune, că măsurile de limitare a creșterilor costurilor cu personalul bugetar vor avea efecte pozitive în economia reală printr-o aleviere a presiunii pe majorări salariale. Cu toate acestea, având în vedere experiențele anterioare, suntem destul de sceptici că acest sector public se poate efectiv eficientiza fără o voință politică consistentă;
Măsurile strict fiscale în termeni de introducere de noi taxe sau modificări ale Codului Fiscal au fost făcute fără o consultare reală, este adevărat. Toate predicțiile arată că ele nu vor avea un impact în creșterea semnificativă a veniturilor bugetului de stat. Deci, din această perspectiva nu vor avea un impact semnificativ. Din punctul de vedere al sectoarelor economiei naționale, unele din aceste modificări vor avea un impact foarte important – e.g. taxa pe stâlp va fi mai acut resimțită în companiile ce dețin orice formă de infrastructură (transporturi, producție de energie electrică, deținători de infrastructură de distribuție etc, anularea facilităților fiscale în construcții va pune presiune pe costurile companiilor ce activează în acest sector. Nu credem că reducerea pragului la microîntreprinderi va avea un impact semnificativ. Mai mult, această măsură era anticipată – nu a fost nici o surpriză.
Impactul acestor modificări fiscale, împreună cu cele de anul trecut, poate duce la o scădere a atractivității României din punctul de vedere al noilor investiții. Pentru companiile existente va duce la o reducere a competitivității acestora.
Majorarea salariului minim de 4.050 lei:
Există o mulțime de argumente în favoarea creșterii acestui nivel, însă întrebarea esențială este dacă această măsură este sau nu în discordanță cu nivelul real al productivității muncii.
În măsura în care nu există o relație corectă între productivitatea muncii și nivelul salariului minim, această majorare va conduce la scăderea nivelului de competivitate economică, în special în sectoarele cu valoare adăugată mică și în întreprinderile mici. În astfel de sectoare ale economiei, angajatorul nu poate nici renunța la anumite posturi și nici nu poate forța o creștere a productivității prin reducerea orelor de muncă, organizația fiind prea mică pentru a fi flexibilă. Aceste zone ale economiei vor fi cele mai afectate de măsură majorării salariului minim.
Retrogradarea ratingului suveran al României în zona „junk”, nerecomandată investițiilor, de către agențiile internaționale de rating, nu reprezintă un scenariu de bază pentru anul acesta, arată analiștii BCR într-un raport de analiză. Totuși, efectele imediate sunt resimțite, și nu la scală micro: mari investitori, prin decizia de retragere de pe piața românească, trag un semnal de alarmă ce ar trebui să ne pună serios pe gânduri. Tot analiștii BCR Cercetare continuă: „O retrogradare a ratingului nu reprezintă în acest moment scenariul nostru de bază, dar dacă deficitul bugetar continuă să depășească așteptările, acest lucru nu poate fi exclus”. Intervievații acestei analize sectoriale transpun mai jos un scenariu pe care îl jucăm chiar în acest moment, pe o scenă numită Realitate:
Mario Antico, Founding Partner, ANTICO & PARTNERS: Retrogradarea ratingului de țară de către cele două agenții internaționale reprezintă, fără îndoială, un semnal de alarmă pentru investitori. Deși un downgrade la BBB cu perspectivă negativă nu înseamnă neapărat sfârșitul investițiilor, el crește percepția de risc asociată cu investițiile în România și semnalează creșterea riscului. Consecințele pot fi multiple: accesul la finanțare externă devine mai dificil și mai costisitor, investitorii internaționali devin mai reticenți, competitivitatea economiei românești este afectată și poate exista o presiune asupra cursului de schimb.
Alina Musat, Managing Partner, MUȘAT & ASOCIAȚII S.C.A.: Agențiile internaționale de rating joacă un rol esențial în evaluarea credibilității financiare a unei țări. Atunci când Fitch și Standard & Poor’s decid retrogradarea ratingului unei economii, mesajul transmis investitorilor este clar: riscurile financiare cresc, iar stabilitatea economică devine incertă. Din păcate, România se află iar în acest punct sensibil, iar întrebarea principală rămâne dacă acest downgrade descurajează definitiv investițiile sau dacă există încă motive pentru optimism.
În decembrie 2024, agenția Fitch Ratings a confirmat ratingul României la „BBB minus” pentru datoria pe termen lung în valută și a înrăutățit perspectiva de la stabilă la negativă. Ulterior, în ianuarie 2025, Standard & Poor’s a revizuit, de asemenea, perspectiva ratingului României de la stabilă la negativă, menținând ratingul la „BBB minus”.
Retrogradarea la nivelul „BBB minus” cu perspectivă negativă menține România încă în categoria „investment grade”, dar cu un pas deasupra statutului „junk”. Această perspectivă negativă reflectă îngrijorările legate de datoria publică în creștere, deficitele bugetare record și lipsa unor reforme fiscale eficiente.
În teorie, un astfel de downgrade poate determina creșterea costurilor de finanțare pentru stat și companii, descurajând atragerea de capital străin. Pentru investitori, o astfel de retrogradare ar semnala un risc crescut asociat investițiilor în România. Consecințele imediate ar putea include creșterea costurilor de împrumut pentru stat și pentru companiile românești, deprecierea monedei naționale și o posibilă retragere a unor investitori străini, în special a celor cu toleranță scăzută la risc.
Cu toate acestea, nu se poate afirma că acest downgrade reprezintă „sfârșitul de drum” pentru investitori. Mulți investitori evaluează oportunitățile pe baza unei game largi de factori, inclusiv perspectivele de creștere economică, stabilitatea politică și cadrul legislativ. România continuă să ofere oportunități atractive în diverse sectoare, iar unii investitori ar putea considera actuala situație ca pe o oportunitate de a investi la prețuri mai avantajoase, anticipând îmbunătățiri pe termen mediu și lung.
Adrian Gociu, Managing Partner, GOCIU & ASOCIAȚII: Investițiile în România se situează la un nivel record aproape anual, fie că este vorba despre investiții străine directe (ISD), fie de investiții interne ca procent din PIB. Fondurile europene reprezintă în continuare un promotor al dezvoltării durabile, având un impact direct asupra calității vieții românilor.
Retrogradarea ranking-ului României nu ar trebui să aducă motive foarte mari de îngrijorare, având în vedere evoluția fluctuantă a acestuia din ultimii 20 de ani. Ranking-ul BBB presupune că țara noastră este considerată încă un debitor fiabil și sigur pentru investiții. Cu toate acestea, este aproape de limita inferioară a acestei categorii.
România, datorită decalajului de dezvoltare față de Europa de Vest, rămâne o țară atractivă, cu forță de muncă accesibilă și bunuri și servicii la prețuri competitive, ceea ce va atrage în continuare investitori. Deși aceștia vor fi mai atenți cu repartizarea activelor, pot vedea exemplele de succes ale investițiilor străine în România, multe dintre ele fiind realizate în perioade în care ranking-ul internațional era chiar la un nivel inferior celui din prezent.
Ca societate de avocatură, am sprijinit și sprijinim în continuare investitorii străini în demersurile legale pentru extinderea afacerilor în România, asigurându-le un parcurs lin în desfășurarea activității, în conformitate cu legislația în vigoare.
Marian Popescu, Managing Partner, PSBH: Un astfel de downgrade nu reprezintă o tragedie, însă pentru investitori produce efecte prin creșterea costurilor de finanțare și automat creșteri în lanț. Totodată acest aspect scade atractivitatea României pe piețele internaționale. Investitorii au întotdeauna în vedere stabilitatea mediului legislativ și fiscal în luarea unei decizii de a investi sau nu într-o anumită țară. Totodată, intestitori existenți deja pe piața din România pot decide reducerea expunerii pe piața românească conform propriilor criterii de risc.
Andreea Petru, Silviu Sandache, BLUEPRINT ADVISORS: Rating-ul de țară a rămas BBB. Doar perspectiva a fost modificată din “stabil” în “negativ”. Cauzele nu au legătură cu performanțele economiei românești, ci cu „lipsa de performanță” a guvernului în gestiunea exercițiului bugetar. Asta înseamnă că guvernul va trebui să se împrumute mai mult pentru acoperirea deficitului bugetar, iar acest fapt va genera o creștere a costului împrumuturilor guvernamentale. Adică, guvernul se va împrumută mai scump, la dobânzi mai ridicate. Această tendință este deja vizibilă în ultimele emisiuni de titluri de stat. Așadar, perspectiva „negativă” dată de agențiile de rating are exact această justificare.
Consecință mai puțin vizibilă pentru public este majorarea primei de risc în ce privește formarea dobânzii. Adică, în împrumuturile pe care guvernul le va lua de la alte instituții de credit, prima de risc majorată va contribui la o majorare a nivelului dobânzii.
În concluzie, efectul este dublu: pe de o parte, nivelul dobânzii crește pentru că crește cererea din partea guvernului, iar costul banilor crește din cauza majorării primei de risc.
Investitorii din mediul privat nu ar trebui să fie în mod dramatic afectați de înrăutățirea ratingului de țară. Majorarea primei de risc ar putea să genereze un cost al capitalului majorat, ceea ce ar putea fi, până la urmă, în beneficiul investitorilor. Însă acest aspect va fi regăsit în prețul final, pe care îl va plăti consumatorul, de unde va veni un nou factor inflaționist.
În ceea ce privește investitorii în titluri de stat emise de guvernul României, vor fi afectați acei investitori instituționali care au un apetit la risc care nu le permite să investească în obligațiuni BBB cu perspectiva negativă, cum ar fi administratori ai unor fonduri de pensii, bancheri de investiții și companii de asigurări care au astfel de restricții. Procesul este unul cu potențial reversibil iar agențiile de rating pot îmbunătăți perspectiva ratingului ca urmare a confirmării reducerii deficitului bugetar la finalul exercițiului bugetar al anului 2025.
Un semn pozitiv în acest sens este presiunea pusă de Comisia Europeană asupra guvernului. Rămâne de văzut care este capacitatea de conformare a guvernului în contextul unei instabilități politice.
Instabilitatea politică din România și incertitudinile date de război sunt cauze mai puternice de îndepărtare a investitorilor pe termen lung și de atragere a investițiilor speculative.
Deficitul de cont curent al României a atins o valoare record pentru ultimii ani. Cum va influența acesta accesul la creditare a României?
Mario Antico, Founding Partner, ANTICO & PARTNERS: Un deficit de cont curent record reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru economia României. Acesta semnalează o dependență crescută de capitalul străin și afectează credibilitatea țării în fața creditorilor internaționali. În consecință, România se poate confrunta cu costuri de finanțare mai mari, o posibilă devalorizare a monedei naționale și o limitare a accesului la credite atât pentru stat, cât și pentru companiile private care depind de creditare. Întreg acest context poate amplifica dificultățile economice existente și poate frâna creșterea economică.
Alina Musat, Managing Partner, MUȘAT & ASOCIAȚII S.C.A.: Deficitul de cont curent este unul dintre cei mai sensibili indicatori economici, iar atunci când atinge niveluri record, cum vedem acum în cazul României, consecințele sunt inevitabile. În primul rând, accesul la finanțare externă devine mai scump. Investitorii percep un risc mai mare, ceea ce determină dobânzi mai ridicate pentru împrumuturile contractate de stat și companii. În al doilea rând, presiunea asupra cursului valutar poate duce la deprecierea leului, cu efecte directe asupra inflației și puterii de cumpărare. Nu în ultimul rând, deficitul ridicat limitează capacitatea de a atrage investiții străine. Instabilitatea economică generează o reticență în rândul investitorilor, care caută piețe mai sigure.Pentru a preveni amplificarea acestor efecte, România trebuie să adopte măsuri urgente de stimulare a exporturilor și gestionare responsabilă a cheltuielilor publice. Altfel, presiunea pe creditare va continua să crească.
Adrian Gociu, Managing Partner, GOCIU & ASOCIAȚII: Deficitul de cont curent este rezultatul măsurilor necoordonate luate de guvernanți pe termen scurt. Gradul de îndatorare al României a crescut constant de la aderarea la Uniunea Europeană, de la 12,4% la 54,3%, conform ultimelor raportări din noiembrie 2024.
Deficitul de cont curent ridicat afectează capacitatea unei țări de a obține finanțare externă favorabilă, influențând direct costurile și condițiile creditării. Pentru România, dobânzile ridicate înseamnă sume mai mari de rambursat la sfârșitul perioadelor de creditare. Acest lucru se transpune într-o presiune crescută asupra bugetului țării, cu efecte asupra cheltuielilor publice, precum pensii, salarii și investiții în sectoare cheie, precum educația, sănătatea și infrastructura.
România trebuie să ia măsuri pentru îmbunătățirea contului curent. Un exemplu pozitiv în acest sens poate fi luat din Argentina, care, aplicând măsuri drastice, a reușit să înregistreze, pentru prima dată în ultimii 50 de ani, un surplus de cont curent. Este adevărat că situația Argentinei era mult mai gravă decât cea a României în prezent, având cea mai ridicată inflație din lume, de 211%, însă acest aspect ar trebui interpretat în sensul în care România se poate redresa și cu măsuri mai blânde, dar centrate pe evitarea risipei banului public.
În caz contrar, România va fi tot mai dependentă de creditări externe, aspect care este de natură să supună la un risc nedorit generațiile viitoare, în perspectiva unei creșteri necontrolate a datoriei externe.
Marian Popescu, Managing Partner, PSBH: Acest aspect indică în primul rând o dependență crescută de creditare, în special externă, putând duce la costuri mai mari pentru împrumuturi guvernamentale dar și private, efect ce merge până la nivel de IMM și start-up.
Totodată este posibil ca instituțiile bancare să impună condiții mai stricte pentru acordarea de împrumuturi, iar unele proiecte să întâmpine astfel dificultăți de finanțare.
Andreea Petru, Silviu Sandache, BLUEPRINT ADVISORS: Potrivit raportului emis de BNR pentru primele 11 luni din 2024, balanța de plăți a înregistrat un deficit de 26,3 miliarde de euro, România înregistrând cel mai mare deficit de cont curent la nivelul UE.
Cauza principală este aportul consumului ce a avut loc în contextul majorării veniturilor populației, pe fondul creșterii salariilor și pensiilor, în paralel cu continuarea așteptărilor de creștere în continuare a veniturilor. Această tendință a fost susținută și de îmbunătățirea încrederii consumatorilor și de relaxarea standardelor de creditare de către bănci, aspecte care au contribuit la accesarea de credite noi de consum, în special pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată și semidurabile. Aceste evoluții au condus însă și la majorarea volumului importurilor de bunuri și servicii, contribuind la accentuarea dezechilibrului extern.
Riscul major este dat de o potențială manifestare adversă a riscului de credit, manifestare care până în prezent a fost una limitată. Adică sectorul bancar din România nu s-a confruntat cu probleme în ceea ce privește onorarea obligațiilor de plata din partea debitorilor. Adică, rata creditelor neperformante este sub 4%, ceea ce nu ar trebui să genereze o majorare a primei de risc de credit. Însă, persistența unor incertitudini multiple ar putea genera în viitorul apropiat (12 luni) o majorarea riscului de credit. Această majorare ar putea conduce la o creștere a costului împrumuturilor pentru entitățile și interesele românești.
Finalul acestei analize de răspunde la întrebarea: care sunt opțiunile capitalului românesc în “furtuna perfectă” cauzată de inflație, deficit, Ranking de țară?
Mario Antico, Founding Partner, ANTICO & PARTNERS: Capitalul românesc se află într-o poziție dificilă, fiind nevoit să traverseze această „furtună” generată de inflație, deficitul bugetar, retrogradarea ratingului de țară și, în plus, fără a avea un sprijin real și profesionist din partea legislativului, care să se manifeste prin politici economice predictibile și stimulative. Într-un asemenea climat economic dificil, este esențială adoptarea unor strategii prudente, axate pe consolidarea rezilienței financiare prin diversificarea surselor de finanțare, optimizarea costurilor și accesarea fondurilor europene disponibile. Totodată este esențială stimularea competitivității prin investiții în dezvoltarea sectoarelor cu valoare adăugată mare și identificarea de noi oportunități pe piețele externe, prin intensificarea exporturilor și atragerea de parteneriate strategice internaționale.
Alina Musat, Managing Partner, MUȘAT & ASOCIAȚII S.C.A.: Capitalul românesc se confruntă cu multiple provocări generate de un context economic instabil: inflație ridicată, deficite bugetare semnificative și retrogradări ale ratingului de țară. Cu toate acestea, există câteva opțiuni strategice pe care antreprenorii și investitorii locali le pot lua în considerare pentru a naviga cu succes această „furtună perfectă”. Trebuie să se diversifice, să investească în sectoare reziliente și să acceseze fonduri europene. Digitalizarea și eficientizarea proceselor vor ajuta afacerile să facă față creșterii costurilor. În plus, parteneriatele strategice și un management financiar prudent vor fi esențiale pentru a naviga prin acest context economic instabil.
Adrian Gociu, Managing Partner, GOCIU & ASOCIAȚII: Capitalul românesc este o barcă în derivă în „furtuna perfectă” cauzată de inflație, deficit și ranking de țară. Deși nu se bucură de cele mai bune condiții, pentru a trece cu bine prin „furtună” are nevoie de un echipaj abil și profesionist, care să-l conducă în direcția potrivită.
În acest context, principalele direcții investiționale rămân sectorul imobiliar și cel al serviciilor (în special IT), care s-au bucurat de o creștere constantă, având în continuare perspectivă față de economiile mai dezvoltate din Uniunea Europeană. La SCA Gociu și Asociații, privim viitorul cu optimism. Ne adaptăm la noile tehnologii și cele mai inovative modalități de lucru, sprijinind antreprenorii români în procesul de dezvoltare, în acord cu legislația națională și internațională.
Marian Popescu, Managing Partner, PSBH: Printre soluțiile viabile se numără diversificarea investițiilor, extinderea și facilitarea accesului la surse alternative de finanțare, fonduri europene, parteneriate strategice internaționale. Totodată, riscul și incertitudinea pot fi echilibrate prin stimulente suplimentare, precum garantarea unor linii de finanțare, de exemplu.
Din perspectiva antreprenorului și a dreptului de business, este necesară o evaluare corectă a riscurilor și a modalității de implementare a modificărilor, dar și a incertitudinii însăși, contracarându-le prin măsuri ce pot varia de la renegocierea condițiilor de plată până la decizii strategice aplicate la nivelul întregii companii.
Andreea Petru, Silviu Sandache, BLUEPRINT ADVISORS: Noi credem că garanțiile date de apartenența României la NATO și UE sunt suficient de puternice pentru a nu genera o migrare a capitalului românesc. Acest lucru este confirmat și de apetitul investitorilor în achiziția de titluri de stat cât și de piață de M&A de anul trecut. Persoanele fizice care decid să-și investească economiile în titluri de stat, o fac pentru că randamentele sunt mai mari decât în cazul depozitelor bancare, chiar dacă, spre diferența de depozitele bancare, investițiile în titluri de stat nu sunt garantate. Asta în ce privește micii investitori.
Pe de altă parte, capitalul românesc va găsi în România randamente mai mari decât în anii anteriori, tocmai din cauzele punctate anterioare: majorarea primei de risc de țară, potențiala majorare a riscului de credit și creșterea consumului.
Mai mult, vulnerabilitățile structurale la adresa stabilității financiare din România:
- Slaba capitalizare a firmelor
- Nivelul scăzut al intermedierii financiare
- Problema demografică și lipsa forței de muncă calificată
- Schimbările climatice
reprezintă toate oportunități de investiție în sectorul privat.
- Există peste un sfert de milion de companii subcapitalizate, care au o nevoie teoretică de recapitalizare de ~ 140 miliarde lei.
- Gradul scăzut de intermediere financiară este în legătură cu modul în care firmele înțeleg să-și finanțeze activitatea. România este pe 1-ul loc în UE la finanțare prin intermediul datoriilor comerciale, sau prin creditare din partea asociaților. Asta înseamnă că există un potențial mare de creditare, respectiv de investiție, în special în sectoarele considerate strategice, cum ar fi activitățile ce încorporează valoare adăugată ridicată, cunoaștere (knowledge intensive), securitate alimentară, secuitate energetică, industria de apărare.
- Contracția și îmbătrânirea populației generează un deficit de forță de muncă. Acesta ar putea fi parțial compensat prin creearea unui cadru favorabil pentru păstrarea în activitate a persoanelor care au împlinit vârstă de pensionare. Apoi, îmbunătățirea competențelor populației (și aici ne referim în special la generațiile tinere) ar putea contribui la creșterea competitivității economiei și ar reprezenta un alt factor favorabil pentru investiții.
- Mai puțin de 5% din expunerile băncilor sunt credite cu destinație climatică, ceea ce înseamnă că există un potențial mare de investiții în acest sector.
De altfel, cel puțin la nivel teoretic, România are ca obiective să:
- Faciliteze accesul la investiții pentru proiecte „verzi”
- Sprijine transformarea structurii economice spre una cu valoare adăugată mai ridicată
- Crească nivelul de conștientizare cu privire la impactul schimbărilor climatice
Un material Legal Marketing
