Autori: Miruna Suciu, Managing Partner & Andreea Lucaci, Senior Associate
În contextul crizei energetice cu care se confruntă Europa în prezent, Comisia Europeană a emis ieri, 18 mai 2022, planul de acțiuni REPower EU având ca scop central securizarea independenței energetice a Uniunii. Planul detaliază modalitățile prin care această țintă ar putea fi atinsă, fundamentându-se pe ideea că energia din surse regenerabile constituie un „interes public major”.
Astfel, Comisia a propus creșterea de la 40% la 45% a obiectivului Uniunii pentru energie regenerabilă pentru 2030 din cadrul pachetului Fit for 55. Totodată, Comisia aproape a dublat obiectivul de instalare a unor noi capacități de energie solară fotovoltaică până în 2025, la mai mult de 320 GW, stabilind obiectivul pentru 2030 la aprox. 600 GW. Alte acțiuni propuse prin planul REPower EU includ creșterea obiectivului de creștere a eficienței energetice stabilit prin Directiva 2012/27/UE de la 9% la 13% sau diversificarea importurilor de energie.
Pentru a atinge obiectivul principal propus prin planul REPower EU de înlocuire a combustibililor fosili, Comisia a recunoscut expres că este nevoie de accelerarea procesului de autorizare a proiectelor de energie regenerabilă. Această propunere este binevenită mai ales în contextul în care investitorii în proiecte verzi din România întâmpină numeroase obstacole atât în obținerea autorizației de construire (e.g., limitările stabilite prin reglementările urbanistice), cât și în securizarea racordării la rețea (e.g., cele referitoare la rezervarea de capacitate).
Nu în ultimul rând, în ceea ce privește proiectele eoliene offshore, amintim că proiectul de Lege privind măsurile necesare pentru realizarea de operațiuni pentru exploatarea energiei eoliene offshore nu a fost adoptat de Camera Deputaților, ca for decizional, nici până în ziua de azi, deși a fost înregistrat la Cameră încă din octombrie 2020. Pare, așadar, că va mai dura până ce procedura coordonată prevăzută în respectivul proiect de lege va deveni realitate.
În orice caz, ca parte a procesului de accelerare a procesului de autorizare a proiectelor de energie verde, Comisia a venit cu o nouă propunere de modificare a Directivei 2018/2001 privind energia din surse regenerable (RED II).
Această propunere vizează, în principal, 3 aspecte. În primul rând, se consacră expres principiul conform căruia sursele de energie regenerabilă reprezintă un „interes public major”, ceea ce înseamnă că proiectele de energie verde vor putea fi prioritizate (aspect de mare relevanță în contextul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului și evaluare adecvată). În al doilea rând, propunerea vizează desemnarea de către autorități a unor zone prestabilite, propice pentru dezvoltarea proiectelor de energie regenerabilă din punct de vedere al impactului asupra mediului. Propunerea Comisiei este ca proiectele din aceste zone să poată fi autorizate în cel mult 1 an.
Nu în ultimul rând, propunerea menține durata maximă de 2 ani stabilită deja prin articolul 16 din Directiva RED II pentru autorizarea centralelor electrice noi, respectiv cea de 1 an pentru autorizarea instalațiilor cu o putere electrică mai mică de 150 kW, precum și pentru retehnologizarea centralelor electrice existente. Se clarifică totuși ce avize trebuie emise și ce proceduri trebuie urmate în mod imperativ cu respectarea acestui termen.
În plus față de termenele menționate mai sus, articolul 16 din Directiva RED II mai reglementează și alte aspecte considerate cruciale pentru accelerarea autorizării proiectelor de energie verde – e.g., obligația statelor membre de a desemna un punct de contact care să îndrume investitorii pe întreg parcursul procesului de autorizare. Cu toate acestea, termenul de transpunere în legislația națională a acestei prevederi a fost depășit de majoritatea statelor membre – inclusiv de România, unde articolul 16 nu a fost transpus integral nici până în prezent. În consecință, anul trecut a fost inițiată procedură de infringement împotriva tuturor acestor state – inclusiv împotriva României.
În considerarea celor de mai sus, rămâne de văzut dacă legiuitorul român se va grăbi în transpunerea în legislația locală a acestor noi reguli propuse de Comisie.
În plus față de propunerea de modificare a Directivei RED II, Comisia a mai emis și un ghid ce ar putea fi folosit de autorități în vederea simplificării și, deci, a accelerării procesului de autorizare a proiectelor de energie verde. Ghidul detaliază mai multe bune practici la nivelul autorităților centrale din statele membre ce și-au demonstrat eficiența în dezvoltarea acestui tip de proiecte și au facilitat scăderea riscului investițional.
Spre exemplu, în ceea ce privește posibilitatea de a contesta în justiție valabilitatea unei autorizații emise pentru dezvoltarea unui proiect de energie regenerabilă, ghidul propune aplicarea celei mai rapide proceduri prevăzute de lege, sau chiar implementarea unei durate maxime în care această procedură să aibă loc. S-ar reduce astfel riscul ca dezvoltarea proiectului să fie întârziată nejustificat de procesele în fața instanțelor de judecată, acestea întinzându-se în România pe aprox. 2-3 ani.
O altă propunere vizează implementarea aprobării tacită în ceea ce privește toate avizele care ar trebui obținute pentru a securiza autorizația de construire, fapt care în mod cert ar contribui la accelerarea dezvoltării proiectelor de energie regenerabilă în România, unde termenele legale de emitere a avizelor sunt, de cele mai multe ori, de recomandare.
Se propune inclusiv ca, în cazul în care emiterea unui aviz durează într-atât de mult încât soluția tehnică aprobată a devenit depășită, investitorul să poată înlocui respectiva soluție cu cea mai nouă tehnologie aflată pe piață, fără a mai fi nevoie de a parcurge din nou procedura de autorizare. Aceasta ar presupune ca, inclusiv în situația în care, de exemplu, înălțimea turbinelor ar crește, să nu mai fie necesară obținerea unui nou plan urbanistic zonal.
Pentru a fi efective, aceste propuneri rămân să fie însă implementate în legislația națională a fiecărui stat membru, inclusiv în România. Un lucru este, totuși, cert – o astfel de mișcare ar veni în sprijinul investitorilor din industria regenerabilelor din România, contribuind în același timp la siguranța energetică a statului.
Suciu Popa este o firmă de avocati de top, ce oferă servicii juridice complete, cu performanțe notabile în toate ariile dreptului afacerilor, inclusiv litigii și arbitraje, drept imobiliar, administrativ și contencios, dezvoltarea de proiecte, energie și resurse naturale, fiind clasată în mod constant de toate directoarele locale și internaționale în topul furnizorilor de servicii juridice. Fiind angajată pe deplin să facă diferența pe piața avocațială din România, Suciu Popa se bazează pe experiența și reputația solidă a avocaților și a partenerilor săi, construite pe parcursul a peste 20 de ani de asistență a clienților multinaționali, investitorilor strategici și fondurilor de investiții, autorităților publice și instituțiilor financiare internaționale, în unele dintre cele mai complexe tranzacții transfrontaliere, proiecte de investiții și litigii.
Un material Legal Marketing
