Tribunalul Cluj a emis o hotărâre de referință, prin care o fostă angajată a obținut despăgubiri pentru burnout, un caz care ar putea marca un punct de cotitură în ceea ce privește protecția sănătății mentale a angajaților în România. Deși decizia nu este definitivă, aceasta transmite un mesaj puternic și clar: sănătatea mentală a angajaților nu poate fi ignorată, iar angajatorii trebuie să acorde o atenție mai mare condițiilor de muncă și prevenției stresului cronic, a declarat pentru legalmarketing.ro Tatiana Fiodorov, managing partner la firma de avocatură Fiodorov & Partners.
Decizia Tribunalului Cluj, prin care o fostă angajată a obținut despăgubiri pentru burnout, reprezintă un moment de referință pentru piața muncii din România. Deși hotărârea nu este definitivă, este una unica ce transmite un semnal clar: sănătatea mentală a angajaților nu poate fi ignorată.
În speța în cauză, instanța a reținut răspunderea angajatorului, constatând o atitudine culpabilă, după ce s-a demonstrat că angajata se afla într-o stare precară de sănătate din cauza stresului profesional, susținut de concediile medicale repetate. Această hotărâre subliniază importanța unei culturi organizaționale care pune accent pe bunăstarea mentală a angajaților.
Totodatǎ, această speță ar putea determina angajatorii să acorde mai multă atenție prevenirii stresului cronic la locul de muncă și să investească în condiții mai bune pentru angajați.
În plus, pe termen lung, este posibil să apară modificări legislative care să reglementeze mai clar protecția împotriva epuizării profesionale.
În contextul în care alte state europene, precum Franța și Olanda, au reglementări stricte privind protecția angajaților, inclusiv plata salariului pe perioada incapacității de muncă din cauza burnout-ului, România nu dispune în prezent de o legislație similară.
Deși există temerea că unii angajați ar putea abuza de această legislație, fiecare caz trebuie analizat în funcție de context. Depinde mult de firea angajatului, dar și de comportamentul angajatorului—dacă acesta creează un mediu de lucru echilibrat, oferă sprijin și respectă obligațiile juridice, riscul unor litigii abuzive scade semnificativ.
Pe de altă parte, o companie care ignoră semnalele de alarmă și își suprasolicită angajații își asumă riscul de a fi trasă la răspundere.
Soluții există
În plus, firmele își pot lua măsuri de protecție prin politici clare de prevenire a epuizării profesionale, echilibrarea sarcinilor și asigurarea unui climat sănătos de muncă. Astfel, deși posibilitatea unor abuzuri există, sistemul juridic și măsurile interne ale companiilor pot limita astfel de situații, asigurând că doar cazurile reale de burnout sunt recunoscute și despăgubite.
Pentru a preveni revendicările nejustificate legate de burnout și a asigura un mediu de muncă sănătos, angajatorii trebuie să adopte măsuri clare și documentate, conform reglementărilor legale aplicabile și celor mai bune practici de prevenire a riscurilor profesionale.
Este esențial ca angajatorii să stabilească o planificare realistă a proiectelor, cu obiective clare și termene bine definite. Astfel, un volum de muncă echilibrat și previzibil va contribui la reducerea presiunii inutile asupra angajaților, minimizând riscurile de stres excesiv.
Angajatorii pot implementa măsuri de sprijin pentru sănătatea mentală a angajaților prin acoperirea parțială sau totală a costurilor tratamentelor psihologice sau psihiatrice. Aceste măsuri pot fi reglementate prin beneficii extrasalariale sau prin parteneriate cu instituții specializate în domeniul sănătății mentale, asigurând accesul rapid și eficient al angajaților la suportul necesar.
O practică importantă este organizarea departamentelor în funcție de caracterul și abilitățile angajaților. Astfel, angajații introvertiți pot fi integrați în echipe conduse de lideri empatici și răbdători, iar angajații extrovertiți pot fi incluși în echipe dinamice, unde să își valorifice abilitățile de comunicare și colaborare.
Un material Legal Marketing
