Deși anul 2019 nu a fost un an în care modificările fiscale să fie atât de dese încât să bulverseze din nou așezarea bugetelor companiilor, din punctul meu de vedere anul 2019 a fost anul Ordonanței 114, an în care am văzut efectele acestei ordonanțe în economia României, efecte care de altfel se vor simți și în anul 2020, se arată într-un material transmis Profit.ro de Mihaela Mitroi, Partener, Asistență Fiscală și Juridică, EY România, lider al activității de consultanță fiscală și juridică în clusterul de Sud al regiunii EY Europa Centrală și de Sud-Est și Asia Centrală (CESA)
Ce vreau să spun prin faptul că resimțim efectele? În primul rând mă refer la deficitul îngrijorător de 37 miliarde lei în primele 11 luni ale anului 2019 (reprezentând 3.56 % din PIB - depășind astfel pragul de 3% prevăzut in Pactul de stabilitate si de creștere), întrucât, dacă ne uităm la aceeași perioadă de 11 luni pentru 2018, la acel moment aveam un deficit de 26.9 miliarde lei. Practic, în termeni absoluți, încă din septembrie 2019 ne-am depășit deficitul prognozat pentru întregul an (în prognoza BGC 2019 aveam prognozat un deficit de 26.1 miliarde lei, deficitul înregistrat în septembrie 2019 fiind de 26.9 miliarde lei). Mai mult, fluctuațiile ratei inflației de anul trecut au fost considerabile, România ajungând să înregistreze cea mai mare rată anuală a inflației dintre statele membre ale Uniunii Europene (4.1% în iulie 2019). O urmare a instabilității legislative a fost reconfirmarea de către agenția Standard&Poor’s a ratingului de țară al României și modificarea perspectivei din stabilă în negativă.
Anul 2019 a fost și un an al corectărilor prevederilor Ordonanței 114/2018 (care a adus modificări în domenii cheie: bănci – prin introducerea taxei pe activele financiare; energie – modificarea contribuției bănești datorată către ANRE și, într-o prima instanță plafonarea prețului la gaze naturale; telecomunicații - modificarea procedurii de acordare a licențelor de utilizare a frecvențelor radio și regimul infrastructurii fizice a rețelelor de comunicații electronice; fondurile de pensii private; construcții – introducerea unor facilități fiscale). Nu o să detaliez toate aceste corectări, pentru că le știm prea bine, însă important este faptul că actualul guvern și-a asumat modificarea și chiar eliminarea unor prevederi – lucru ce s-a și întâmplat prin OUG 1/2020. Principalele modificări la care vom asista anul acesta vor fi eliminarea taxei bancare, eliminarea modificărilor aduse în domeniul telecomunicațiilor, eliminarea acelor condiții pentru administratorii Pilonului II de pensii, în ceea ce privește contribuția bănească către ANRE, și alte modificări aduse în domeniul energiei. Înțelegem că acestea vor dispărea gradual, practic singura măsură din OUG 114 ce va rămâne va fi cea referitoare la construcții (cu mențiunea că, cel mai probabil, va fi schimbată atunci când salariul minim va ajunge la valoarea de 3.000 lei) .
Dar cum va fi anul 2020? Eu l-am numit anul raportărilor. Este de fapt un an care deschide calea multitudinilor raportări și în anii care vor veni. Se datorează evident Programului „Erodarea bazei impozabile și migrarea profitului” (BEPS), program lansat acum mai bine de 7 ani de OCDE la cererea G7/G20. Este anul în care o serie de Directive Europene lansate în 2018 și 2019 vor fi implementate sau au fost deja implementate în România și vor începe să fie aplicate. Și asta înseamnă iarăși o serie de raportări.
Despre ce directive vorbim?
A patra Directiva privind spălarea banilor (Directiva 849/2015) implementată prin Legea 129 care elimină acțiunile la purtător, impune eforturi de transparentizare a structurii capitalului social, prin crearea unui registru centralizat al beneficiarilor reali, și prevede obligația declarării beneficiarului real al entităților, fie că este vorba de companii, fundații, fiducie etc până pe 15 iunie 2020.
Directiva privind ATAD abordează tratamentul neuniform al elementelor hibride (Directiva 1164/2016), elemente ce exploatează diferențele dintre sistemele fiscale pentru a obține avantaje fiscale - duble deduceri, ce apar din interpretări diferite referitoare la calificarea instrumentelor financiare, a plăților, a entităților sau din alocarea plăților. ATAD I, completată de prezenta directivă, se ocupă doar de elementele hibride care apar între statele membre ale UE, în timp ce ATAD II se aplică pentru terți. Toate statele membre ale UE ar fi trebuit să transpună ATAD II până la sfârșitul anului 2019 și să aplice dispozițiile sale începând cu 1 ianuarie 2020, cu câteva excepții. În România, chiar săptămâna aceasta a fost publicat proiectul de transpunere.
Directiva 2341/2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale a fost transpusă în legislația românească prin Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale. Practic, această lege prevede autorizarea și funcționarea administratorilor și a fondurilor de pensii ocupaționale. Începând cu 2020, orice categorie profesională din România va putea să beneficieze de o pensie ocupațională, suplimentară pensiei publice. Legea nr. 1/2020 intră în vigoare în data de 7 februarie 2020, însă pentru aplicarea acesteia ASF trebuie să emită norme.
Directiva 957/2018 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii trebuie transpusă în legislația românească până la 30 iulie 2020. Pe site-ul Ministerului Muncii a fost publicat un proiect de modificare a Legii nr. 16/2017 privind detașarea transnațională ce urmărește garantarea unui nivel adecvat de protecție a persoanelor detașate în cadrul prestării de servicii transnaționale, în special privind clauzele și condițiile de încadrare în muncă și de protecție a sănătății și securității în muncă.
Directiva 1852/2017 privind litigiile fiscale a fost transpusă și în Codul de procedură fiscală prin Ordonanța 19/2019. Practic, se implementează un sistem de soluționare a litigiilor fiscale ce apar între statele membre ale UE. După cum se știe , procesul de soluționare a litigiilor fiscale este unul anevoios, durează foarte mult și nu de puține ori statele nu ajung la un consens. Această Directivă a venit să abordeze problemele care apar atunci când două sau mai multe țări își revendică dreptul de a impozita, situații ce de regulă apar ca urmare a unor neconcordanțe în legislațiile statelor sau ca urmare a unor interpretări diferite ale unui tratat de evitare a dublei impuneri. Actul normativ prevede termene specifice și setează o procedură clară, pe care un contribuabil relevant o poate folosi pentru a demara staționarea unei duble impuneri. Acesta face o plângere pe care o trimite statelor membre relevante, iar dacă acestea aprobă plângerea se va recurge la procedura de acord amiabil, în termeni de 2 ani. Mai mult, sunt prevăzute și situațiile în care statele membre nu pot ajunge la un acord, resping sau ignoră cererea contribuabilului.
Directiva 2018/822 privind schimbul de informații pentru intermediari (DAC6) prevede reguli de raportare a aranjamentelor fiscale transfrontaliere potențial agresive. În acest sens, recent s-a publicat și proiectul de ordonanță pentru transpunerea DAC 6. În principal, textul proiectului de lege este similar cu textul directivei. Practic sunt introduse obligații de raportare a unor aranjamente transfrontaliere de planificare fiscală potențial agresivă, ce sunt identificate în baza unor criterii numite semne distinctive (”hallmarks”, în engleză). Întrucât criteriile sunt definite generic și, în unele cazuri sunt subiective, ANAF va publica un ghid care va cuprinde aspecte referitoare la interpretarea acestora. Aceste prevederi vor intra in vigoare începând cu data de 1 iulie 2020, iar orice tranzacție raportabilă implementată sau pentru care un intermediar oferă asistență după data de 1 iulie 2020 va trebui raportată în termen de 30 zile. Există situații în care raportarea îi va reveni contribuabilului (de exemplu, dacă nu există intermediari). Important de reținut este că se prevede și o clauză de retroactivitate, astfel încât tranzacțiile al căror prim pas de implementare a avut loc în perioada 25 iunie 2018 și 1 iulie 2020 vor trebui raportate anul acesta. În cazul în care nu se respectă prevederile DAC6, proiectul de transpunere a directivei prevede și o serie de amenzi: între 20 - 100 mii RON pentru neraportare sau raportare cu întârziere; între 10 - 50 mii RON pentru raportarea de informații incorecte sau incomplete; între 5 - 30 mii RON pentru neîndeplinirea de către intermediar a obligației de notificarea a altui intermediar sau a contribuabilului relevant.
Directiva 2018/1910, Regulamentul 2018/1909 și Regulamentul nr 282/2011 prevăd remediile rapide în materie de TVA. Aceste acte prevăd o serie de măsuri ce trebuie introduse în materie de TVA începând cu 2020. Aceste remedieri rapide constau în trei simplificări și o „clarificare” privind : (i) stocul la dispoziția clientului; (ii) tratamentul TVA al tranzacțiilor în lanț; (iii) codul de înregistrare în scop de TVA al clienților și lista de vânzări (devin condiții imperative pentru scutirea de TVA); (iv) armonizarea dovezilor necesare pentru transportul intra-comunitar de mărfuri.
Directiva 19/2012 privind deșeurile de echipamente electrice și electronice (EEE) impune obligații de gestionare și colectare a deșeurilor de EEE, statele membre având obligația să declare anual cantitățile introduse pe piață și cantitățile colectate în anul anterior. Această directivă a fost implementată mai de mult prin OUG 5/2015. Obligațiile agenților economici ce derivă din OUG nr. 5/2015, cum ar fi obligații de înregistrare, raportare anuală, colectare etc., sunt gestionate de către Agenția Națională pentru Protecția Mediului (ANPM). Ulterior, a fost introdusă și o contribuție pentru echipamente electrice și electronice prin OUG 39/2016. Autoritățile au justificat introducerea contribuției ca o măsură aferentă urmăririi operatorilor economici care nu declară corect cantitatea de EEE introdusă pe piață în România. Pentru perioada 2017-2019 contribuția se plătește pentru cantitățile constatate de Administrația Fondului pentru Mediu (AFM) ca nedeclarate, iar din anul 2020, pentru neatingerea obligațiilor anuale de colectare. Contribuția se aplică și operatoriilor economici autorizați pentru preluarea obligațiilor anuale de colectare a deșeurilor de EEE în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile de colectare precum și operatorilor economici care desfășoară activități de colectare/valorificare/salubrizare pentru diferența dintre cantitățile de deșeuri declarate ca fiind gestionate și cantitățile constatate de AFM.
Constatăm că agenda fiscală internațională și, îndeosebi cea europeană au un impact semnificativ în așezarea fiscală a României, iar toate acțiunile converg către acțiunile stabilite la nivel internațional de BEPS, respectiv transparența fiscală, schimbul de informații și substanța economică. Anul 2020 va fi un an cheie și din perspectiva soluției globale propusă de OECD în ceea ce privește impozitarea economiei digitale. OECD a început să lucreze la un program de lucru pentru a aborda provocările fiscale care decurg din digitalizarea economiei și, în noiembrie 2019, a inițiat consultări publice privind cei doi piloni propuși în planul său, demonstrând astfel disponibilitatea de a conveni asupra unei soluții globale și durabile până la calendarul convenit pentru 2020. Nu în ultimul rând, anul 2020 va fi anul în care raportările vor fi din ce în ce mai numeroase. Vom raporta beneficiarul real și aranjamentele transfrontaliere, în plus față de raportările curente. În viitor, birocrația fiscală va crește în funcție de ritmul implementării măsurilor BEPS. Deci răbdare să avem.
Despre EY România
EY este una dintre cele mai mari firme de servicii profesionale la nivel global, cu 284.000 de angajați în peste 700 de birouri în 150 de țări și venituri de aproximativ 36,4 miliarde de dolari în anul fiscal încheiat la 30 iunie 2019. Rețeaua este cea mai integrată la nivel global, iar resursele din cadrul acesteia ajută să le fie oferite clienților servicii prin care să beneficieze de oportunitățile din întreaga lume.
Prezentă în România din anul 1992, EY este liderul de pe piața serviciilor profesionale. Cei peste 800 de angajați din România și Republica Moldova furnizează servicii integrate de audit, asistență fiscală, asistență în tranzacții și servicii de asistență în afaceri către companii multinaționale și locale. Există birouri în București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași și Chișinău. EY România s-a afiliat în 2014 singurei competiții de nivel mondial dedicată antreprenoriatului, EY Entrepreneur Of The Year. Câștigătorul ediției locale reprezintă România în finala mondială ce are loc în fiecare an în luna iunie la Monte Carlo. În finala mondială se acordă titlul World Entrepreneur Of The Year. Pentru mai multe informații, de vizitat pagina de internet: www.ey.com
Pentru mai multe informații, vizitați pagina de internet: https://www.eyromania.ro/
Citiți în continuare în secțiunea Lecția de fiscalitate
EY România vrea să păstreze legătura cu dumneavoastră. Vă rugăm să accesați link-ul DE AICI
