Banca Națională a României este așteptată să mențină, miercuri, neschimbată rata cheie la prima ședință de politică monetară din acest an, în condițiile menținerii riscurilor inflaționiste și a incertitudinilor fiscale. Anul va fi unul complicat și economiștii se așteaptă ca BNR să fie mai degrabă prudentă și să umble mai târziu la dobânzi, care ar urma să scadă doar ușor.
Guvernul s-a împrumutat scump din piața internă, la 7,7 % pe an, nivel chiar mai ridicat decât cel generat de criza electorală de la finele anului trecut. Dobânzile în piața secundară au crescut accelerat în ultimele zile.
Deficitul de cont curent a fost mai mare cu o treime la 11 luni încheiate în 2024, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în principal pe fondul unui deficit mai mare din comerțul cu bunuri și al reducerii excedentului din servicii. Investițiile străine directe, cea mai bună sursă de finanțare a deficitului extern, s-au redus comparativ cu 2023, în timp ce datoria externă a crescut.
România se confruntă la acest moment cu o scădere accelerată a rezervelor de gaze din depozitele subterane.
Exporturile Chinei au crescut mai rapid decât se aștepta în decembrie, în timp ce importurile și-au revenit, au arătat luni datele oficiale, o notă pozitivă pentru economia chineză în contextul tensiunilor comerciale iminente cu Statele Unite, transmite agenția Reuters.
Statul a împrumutat direct de la populație, prin titluri de stat, suma de 31,5 miliarde de lei în anul 2024, arată, într-un interviu pentru Profit.ro, noul ministru al Finanțelor, Barna Tanczos.
Guvernul vrea să împrumute în 2025 circa 231 miliarde lei pentru acoperirea deficitului bugetar, planificat la 7% în termeni cash, și pentru rostogolirea datoriei vechi care vine la plată, după ce în 2024 împrumuturile au ajuns la 251 miliarde lei, spune, într-un interviu pentru Profit.ro, noul ministru al Finanțelor, Barna Tanczos.
Excedentul de lichiditate înregistrat de sectorul bancar în raport cu banca centrală s-a menținut la 18,3 miliarde de lei în decembrie, cel mai redus nivel de după finele lui 2022 și la sub o treime față de vârful anului trecut. Lichiditatea interbancară s-a redus abrupt în octombrie și noiembrie, inclusiv pe fondul tensiunilor electorale și al presiunilor pe cursul de schimb.
Ministerul Finanțelor construiește bugetul cu ținte de deficit în termeni cash (standard național) și ESA (standard UE) de 7% din PIB.
Ministrul Finanțelor anunță că se lucrează la elaborarea bugetului, afirmând că aceasta nu include majorarea taxei pe valoarea adăugată.