România s-a clasat și în acest an pe ultima poziție în UE după nivelul de integrare al tehnologiilor digitale în economia națională, loc pe care îl ocupă pentru al cincilea an la rând.
Ediția din 2018 a Indicelui Economiei și Societății Digitale (DESI) elaborat de Comisia Europeană arată că România a făcut progrese lente în domeniul digital și nu a reușit să recupereze decalajele față de plutonul fruntaș al Europei, condus de Danemarca, Suedia și Finlanda.
“Nivelul de digitizare al economiei, precum și competențele digitale ale populației sunt scăzute și îngreunează progresul în ceea ce privește majoritatea dimensiunilor DESI”, se arată în raportul de țară privind evoluția României legată de DESI.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
DESI este un indice compozit, calculat pe baza a peste 30 de indicatori, structurați în jurul a cinci dimensiuni: conectivitatea, capitalul uman, utilizarea internetului, integrarea tehnologiei digitale și serviciile publice digitale.
Stăm bine la viteza internetului
România stă cel mai bine la dimensiunea conectivitate, în special în ceea ce privește utilizarea serviciilor de bandă largă de mare viteză, sector unde ocupă locul al doilea în UE, cu aproape 44% dintre gospodării abonate la astfel de servicii.
“România înregistrează aproape de trei ori mai multe abonamente la servicii de bandă largă de foarte mare viteză (43,8% din abonamente la >100Mbps) decât media UE, de 15,4 %. Acest lucru se datorează procentului ridicat de instalare a rețelelor de fibră pe piața urbană”, potrivit raportului.
Totuși, notează Comisia, acoperirea serviciilor fixe de bandă largă din România a stagnat la aproximativ 88% în ultimul an, motiv pentru care țara încă se află în urma statelor membre ale UE, ocupând locul 27 la acest subcapitol.
De asemenea, utilizarea serviciilor de bandă largă a ajuns la 67% dintre gospodării, dar încă se afla sub media UE de 75%, în timp ce decalajul digital dintre mediul urban și cel rural este cel mai evident în cazul cifrelor privind acoperirea accesului de generație următoare (NGA), care arată că sunt acoperite mai puțin de 40% dintre zonele rurale.
În plus, România a rămas în urmă și în ceea ce privește acoperirea serviciilor mobile de bandă largă 4G, în pofida saltului de la 45% în 2016 la 72% în 2017.
Competențele digitale, aproape inexistente
În ceea ce privește capitalul uman, România se clasează cu mult sub media UE de utilizatori de internet, însă se înregistrează progrese, din ce în ce mai multe persoane începând să folosească internetul și să își îmbunătățească treptat competențele digitale.
“Doar 61% dintre cetățenii României utilizează în mod regulat internetul, comparativ cu media UE de 81%. În ceea ce privește competențele digitale de bază, România nu prezintă îmbunătățiri semnificative comparativ cu datele pentru anul trecut, iar media UE este de aproape două ori mai mare (57%)”, se arată în raport.
Un alt subcapitol unde nu au fost înregistrate progrese substanțiale este cel al specialiștilor în tehnologia informației și a comunicațiilor (TIC, sau IT&C), doar 2% dintre angajați fiind încadrați ca specialiști TIC, față de 3,7% la nivelul Uniunii Europene.
“Numărul tot mai mare de posturi libere în domeniu ar putea duce la creșterea numărului de specialiști TIC în viitor. Totuși, această situație poate fi influențată de recentele modificări în impozitarea salariilor, care pot afecta scutirile de impozite pentru specialiștii TIC”, notează Comisia.
Potrivit raportului, pentru a înregistra progrese la nivel de industrie și la nivel academic este nevoie de mărirea numărului de specialiști TIC și de eliminarea decalajului dintre oferta și cererea pentru absolvenții STEM (științe, tehnologie, inginerie și matematică), ținând cont de nevoile industriei.
“Per ansamblu, există în continuare un decalaj semnificativ între nevoile pieței și oferta universităților, în prezent fiind acoperite doar aproximativ 20% din nevoile pieței. Acest lucru se datorează și unei lipse semnificative a profesorilor de STEM în mediul academic. În plus, este important ca profesorii să continuie să beneficieze de programe de formare ca să fie la curent cu dezvoltările rapide în acest domeniu”, arată documentul citat.
Românii preferă să citească și să asculte muzică online, dar fac puține cumpărături
În ceea ce privește utilizarea internetului pentru cumpărături sau tranzacții bancare, România se situează pe ultimele locuri în UE, “părând să existe o lipsă de încredere generalizată” în serviciile electronice.
Deși românii sunt dornici să comunice prin intermediul rețelelor de socializare și prin apeluri video, sunt reticenți în a face cumpărături online (2% - pe locul 28) și a folosi servicii bancare electronice (11% - pe locul 27) comparativ cu media UE.
În schimb, românii citesc știri online (69%), ascultă muzică, vizionează materiale video, joacă jocuri (67%) și utilizează internetul pentru apeluri vocale sau video (53%).
“Autoritățile române încă nu au adoptat o politică pentru promovarea comerțului electronic care să includă cumpărăturile online. Inițial finalizarea politicii era planificată pentru anul 2017, dar termenul a fost prelungit iar în prezent este prevăzutpentru 2018. Românii sunt foarte reticenți să folosească serviciile bancare electronice, părând să existe o lipsă de încredere generalizată. La fel ca în cazul comerțului electronic, nu există o politică publică clară pentru a stimula utilizarea serviciilor bancare electronice”, conform raportului.
Nici companiile și nici autoritățile nu fac progrese în integrarea tehnologiilor digitale
România rămâne în continuare la finalul clasamentului și nu înregistrează progrese în domeniul integrării tehnologiei digitale la nivelul întreprinderilor. Scorul obținut la acest capitol, de 17,8 puncte, în scădere cu 4% față de anul trecut, în timp ce media UE a crescut cu 9% comparativ cu DESI 2017.
Procentul de întreprinderi care folosesc tehnologii precum schimbul electronic de informații (17% - pe locul 27) și tehnologiile RFID, de identificare prin frecvență radio, a scăzut, notează Comisia.
În ceea ce privește RFID, scăderea este semnificativă: România a căzut 10 locuri, de pe locul 14 pe locul 24. În plus, nu s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește IMM-urile care vând produse sau servicii online (7,7% - pe locul 27), utilizarea serviciilor cloud (6% - pe locul 26) și cifra de afaceri a IMM-urilor din comerțul electronic (5,2% - pe locul 25).
“La nivel de politici publice, deși, în 2016, prim-ministrul a lansat Manifestul pentru România Digitală, unde sunt prevăzute o serie de principii aliniate viziunii pentru un viitor digital, România nu are încă o strategie națională clară pentru digitalizarea industriei sale”, se arată în raport.
Utilizarea serviciilor de e-guvernare, peste media UE
În privința serviciilor digitale publice, România a înregistrat unele progrese față de anul trecut, în special în domeniiul furnizării serviciilor, prin creșterea numărului de servicii care pot fi efectuate online și prin îmbunătățirea pre-completării automate a formularelor pentru cetățeni.
Comisia notează că România a înregistrat progrese și în ceea ce privește promovarea unei politici privind datele deschise și ocupă locul 10 la acest indicator, iar procentul utilizatorilor serviciilor de e-guvernare este de 80%, mai mare decât media UE, în pofida unei ușoare scăderi față de anul anterior.
Cu toate acestea, România rămâne pe locul 28 în ceea ce privește furnizarea de servicii publice online, în principal din cauză că sistemul IT al administrației naționale este fragmentat, ceea ce crește sarcina administrativă pentru cetățeni și întreprinderi.
“În plus, proiectul GovITHub, lansat în 2016 de guvernul anterior, care implica un parteneriat public-privat bazat pe burse și activități de voluntariat pentru dezvoltarea de servicii publice, a fost întrerupt, întrucât echipa de conducere a demisionat la începutul anului 2017. Responsabilul pentru societatea informațională a explicat că unele dintre proiectele începute de GovITHub pot fi finalizate într-o fază ulterioară, dar există mai multe probleme ce trebuie rezolvate, precum găsirea unui număr suficient de persoane cu suficiente competențe pentru derularea proiectelor”, potrivit raportului.
