Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis, joi, să condamne România pentru lipsa de măsuri adecvate de ecologizare a iazului de decantare Boșneag, aparținând exploatării miniere de cupru și zinc a companiei de stat Moldomin SA Moldova Nouă, intrată în faliment în 2010.
Instanța europeană a hotărât să oblige statul român și la plata cheltuielilor de judecată.
"Prin neadoptarea măsurilor adecvate pentru a preveni ridicarea de praf de pe suprafața iazului Boșneag – extindere, România nu și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul articolului 4 și al articolului 13 alineatul (2) din Directiva 2006/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 15 martie 2006 privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE. Obligă România la plata cheltuielilor de judecată", se arată în decizia de joi a CJUE.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI OLX se extinde pe segmentul imobiliar Astfel, CJUE a constatat neîndeplinirea de către România a obligațiilor de mediu prevăzute de legislația europeană. Potrivit procedurilor europene, statul român are acum obligația de a remedia cât mai rapid situația.
"Dacă, în urma unei noi sesizări din partea Comisiei, Curtea de Justiție constată că statul membru în cauză nu s-a conformat hotărârii sale, aceasta îi poate impune plata unei sume forfetare și/sau a unor penalități cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, în cazul în care nu sunt comunicate Comisiei măsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicată de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sancțiune pecuniară chiar de la prima hotărâre de constatare a neîndeplinirii obligațiilor", prevăd procedurile citate, publicate pe site-ul CJUE.
La rândul său, Ministerul Economiei a anunțat, printr-un comunicat, că, alături de Ministerul Mediului, Ministerul Finanțelor Publice și ANRM, depune toate eforturile pentru implementarea cât mai rapidă a unei soluții și va demara o analiză menită să clarifice responsabilitatea situației prezente, precizând că adaptează cadrul legislativ pentru a răspunde corespunzător obligațiilor ce decurg din legislația europeană în materie. "De asemenea, vom purta un dialog strâns cu reprezentanții Comisiei Europene, astfel încât să evităm declanșarea unei acțiuni în constatarea neexecutării hotărârii pronunțate și impunerea unor sancțiuni pecuniare. Precizăm că la acest moment nu se aplică sancțiuni pecuniare", se afirmă în comunicat.
În martie, Guvernul a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care urmărea să permită finanțarea direct de la bugetul de stat, în anumite situații, a investițiilor de mediu ale companiilor de stat din industria extractivă, efectuate în scopul conformării la legislația UE și pentru evitarea deciziilor de condamnare a României de către justiția europeană pentru neconformare la acquis-ul comunitar de mediu. Condițiile de finanțare de la buget erau: să existe un risc de poluare transfrontalieră, compania de stat în cauză să fie în stare de faliment și să nu poată suporta costurile conformării la obligațiile de mediu, precum și să existe un risc iminent de condamnare a României de către CJUE.
CITEȘTE ȘI Salariile din companiile private au fost majorate cu 10% în primul semestru: Cele mai mari creșteri, în retail și IT Cu toate acestea, procesul de la CJUE a mers mai departe și a fost finalizat, joi, cu decizia de condamnare a statului român. Între timp, pe 23 iunie, Ministerul Economiei a publicat un nou proiect de OUG, în același scop și cu același conținut, precizându-se chiar, în nota de fundamentare, că pe 21 iulie va avea loc pronunțarea CJUE în această speță.
În octombrie 2014, Comisia Europeană a reclamat România la CJUE pentru neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de legislația comunitară privind deșeurile din industria extractivă în ceea ce privește lacurile de decantare Tăușani și Boșneag-extindere aparținând Moldomin SA. În decizia sa de joi, CJUE arată că Executivul European nu a fost în măsură să conteste declarația României potrivit căreia, ca urmare a lucrărilor de conservare, iazul Tăușani nu ar constitui sursa poluării în regiunea vizată și să prezinte elemente care să demonstreze faptul că poluarea în această regiune provine de la iazul menționat, iar nu numai de la iazul Boșneag – extindere și a decis, în consecință, să nu invoce o încălcare a Directivei 2006/21 de către România în cazul iazului Tăușani.
"În data de 09.03.2015, Grefa Curții a transmis autorităților române cererea introductivă în cauza C-104/15, Comisia Europeană în contradictoriu cu România – acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 4 și art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE în ceea ce privește iazul Boșneag-extindere. Comisia a solicitat Curții să constate că, prin neluarea măsurilor necesare pentru a preveni poluarea cu particule de praf provenind din iazul Boșneag-extindere aparținând exploatării miniere de cupru și zinc Moldomin din Moldova Nouă, România nu și-a îndeplinit obligațiile ce-i revin în temeiul prevederilor art. 4 și ale art. 13 alin. (2) din Directiva 2006/21/CE privind gestionarea deșeurilor din industriile extractive și de modificare a Directivei 2004/35/CE. Comisia a reproșat totodată că deșeurile depozitate în iazul Boșneag-extindere pun în pericol sănătatea umană și afectează mediul datorită particulelor de praf ridicate/antrenate de vânt și că, în ciuda măsurilor pe care autoritățile române le-au prezentat ca fiind luate, efectele dăunătoare ale poluării continuă. De aceea, Comisia consideră că măsurile nu sunt adecvate pentru a preveni sau reduce praful", se arată în nota de fundamentare a proiectului de OUG menționat mai sus.
Același document menționează că, în urma unor studii tehnice efectuate de un institut specializat în domeniul iazurilor de decantări, în care s-au analizat trei variante de rezolvare a problemelor de mediu, s-a optat pentru umectarea suprafeței iazului Boșneag-extindere, prin intermediul unui sistem de conducte, utilizând apă din Dunăre. Investiția era evaluată la 1,657 milioane de euro și se preciza că aceasta fusese agreată de Comisia Europeană.
CITEȘTE ȘI Un fost jucător de baseball din SUA a fost condamnat la trei ani și zece luni de închisoare pentru spionaj electronic "În 26.08.2015 s-a întocmit și aprobat în ședința de Guvern un Memorandum care aprobă respectiva soluție și dispune crearea unui cadrul legal de finanțare a investiției, respectiv elaborarea unei Ordonanțe de Urgenta a Guvernului și a unei Hotărâri de Guvern de alocare a acestor fonduri de la Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului. Condiția de bază pentru alocarea acestor fonduri a fost recuperarea integrală a acestora", se precizează în document.
Problema a fost, însă, că HG-ul privind alocarea de resurse din Fondul de rezervă bugetară nu a fost emis până la finalul anului trecut, iar intrarea în 2016 a însemnat începerea unui nou exercițiu bugetar, astfel că un astfel de HG nu mai putea fi emis. În aceste condiții, soluția propusă de Executiv prin proiectul de OUG era finanțare direct de la buget, prin bugetul Ministerului Economiei, acționarul unic al Moldomin SA.
Moldomin a intrat în faliment în 2010, din cauza datoriilor acumulate. Compania a fost scoasă la privatizare de mai multe ori, însă fără succes. Potrivit evaluării lichidatorului judiciar, Moldomin deține rezerve de 200 de milioane de tone de cupu în zăcământul de la Moldova Nouă, reprezentând circa 30% din rezervele totale de cupru ale României.
Una dintre tentativele de privatizare ale companiei s-a sfârșit chiar cu o anchetă penală. În 2014, foștii directori ai societăților Moldomin și Ipromin, Iacob Chișărău și Sorin Berchimiș, au fost trimiși în judecată de DNA pentru că le-au permis reprezentanților firmei elvețiene Mineco AG să studieze și să fotocopieze date geologice clasificate care se refereau la o mină de la Moldova Nouă. Chișărău fusese deja condamnat în 2013 la 3 ani de închisoare cu executare, pentru trafic de influență, în alt dosar.
