Compania Clujana, care operează cea mai mare fabrică de pielărie și încălțăminte din regiune în anii '80, intrată în insolvență la începutul anului, la propria cerere, și=-a stabilit deja planul de revenire pe piață, într-un context însă în care, așa cum a anunțat Profit.ro, fabrica a fost scoasă la vânzare de Fisc ca metodă de a recupera din datoriile bugetare.
Planul de a reveni pe piață prevede redimensionarea schemei de personal, dar și deschiderea unor noi magazine, vânzarea online și găsirea unui investitor, mizând pe brandul companiei.
"În perioada imediat următoare ne propunem efectuarea unor demersuri preliminare privind redresarea activității:
- deschiderea unor noi magazine în care să fie valorificate produsele Clujana;
- promovarea și valorificarea produselor Clujana în mediul online (online shop);
- redimensionarea structurii de personal;
- identificarea unui investitor pentru finanțare activității curente;
- reașezarea datoriilor pe contextul actual, în condițiile respectării tratamentului corect și echitabil al creanțelor,
ajustarea masei credale în conformitate cu capacitatea reală de plată a companiei.
Nu în ultimul rând, activitatea de peste un secol a fabricii Clujana, unul din cele mai cunoscute brand-uri românești, ar trebui să beneficieze de șansa unui nou început. Acest aspect specific companiei reprezintă atât un argument în favoarea depunerii tuturor eforturilor posibile în vederea păstrării continuității și salvării acesteia, cât și un bun argument pentru perspectivele de viitor pe care Clujana le deține. Atât piața internațională, cât și cea autohtonă au consacrat în ultimele două decenii atenția deosebită a consumatorului pentru tradiția unui produs, a unei mărci sau a unui concept. Branduri precum Borsec, Napolact, Gerovital sau Arctic s-au reinventat în secolul XXI, folosind ca un principal argument pentru calitatea produselor tradiția acestora în domeniu, toate cele 4 companii menționate cu titlu de exemplu se află în primele 10 branduri românești actuale, depășind companii precum Emag sau Dedeman. Acest avantaj, alături de specificul produselor și a manufacturii, aflat în contrast cu producția de masă tot mai puțin apreciată de piețele de desfacere occidentale, reprezintă o fundație solidă pentru viitorul acestei companii", scrie într-un document al companiei.
Astăzi, Clujana funcționează într-un vechi spațiu din Cluj-Napoca, iar după eventuala vânzare, când ar trebui să elibereze spațiul, și-ar putea continua activitatea în altă parte. Terenurile pe care se află clădirile fabricii (imagini în galeria foto), de aproximativ 10.000 de metri pătrați, pot fi atractive pentru dezvoltatorii imobiliari, în contextul în care piața imobiliară din Cluj-Napoca este una dintre cele mai "încinse" din țară.
În același document, insolvența companiei este explicată prin marja comercială insuficientă pentru acoperirea costurilor fixe, cresterea salariului minim în mai 2016 și februarie 2017, care a generat cheltuieli suplimentare pentru societate de circa 150.000 lei/lună, dependența față de contractele de lohn, dificultăți în recuperarea creanțelor.
Conform termene.ro, compania este controlată de Consiliul Județean Cluj (93,4%), în acționariat fiind și SIF Oltenia.
Întreaga proprietate, care însumează peste 9.540 de metri pătrați, este ofertată la 27,8 milioane lei (exclusiv TVA). La aceasta se adaugă un spațiu comercial de 118 metri pătrați, cu 676.245 lei (exclusiv TVA).
În Cluj-Napoca, la fel ca în alte orașe principale din țară, marile fabrici au fost înlocuite de ansambluri rezidențiale, malluri sau clădiri de birouri. Terenurile fostelor fabrici construite în perioada comunistă, cu o amplasare foarte bună, au fost cumpărate de dezvoltatori imobiliari, iar producția, în cazul în care nu a fost oprită, a fost mutată la periferie ori chiar în afara orașelor. Așa s-a întâmplat și cu alte fabrici din Cluj-Napoca, precum Flacăra, Tehnofrig, Napochim sau Feleacu.
În cazul Clujana, datoriile către stat, se ridicau, la finalul lunii septembrie, la 13 milioane de lei, din care 5,1 milioane lei la bugetul de stat, 5,5 milioane lei contribuții neachitate pentru pensii, 220.000 de lei sume neachitate la bugetul pentru șomaj, precum și restanțe de 2,1 milioane lei la bugetul asigurărilor de sănătate.
Fabrica are însă semne de revenire, după ce anul trecut a intrat pe profit, cu un câștig de 213.000 lei, la afaceri nete de 9,9 milioane lei.
În 2015, a avut un rezultat negativ de 3,2 milioane lei la afaceri similare, de 9,6 milioane lei. Anul trecut, în fabrică lucrau 301 angajați.
Mai jos, zona în care se află fabrica Clujana
Clujana ar putea produce încălțăminte în parcul industrial Tetarom
Potrivit publicației Ziar de Cluj, președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat în urmă cu aproximativ trei luni că hala de producție a Clujana poate fi mutată într-o clădire din parcul industrial Tetarom, unde anterior a lucrat și producătorul de telefoane Nokia.
Fabrica de încălțăminte a fost înființată în 1911 de familia Renner, sub denumirea de „Fabrica de Piele Frații Renner & Co”. După primul război mondial, ca societate pe acțiuni, a devenit cea mai mare fabrică de încălțăminte din România sub un nou nume, "Dermata".
În 1948, fabrica a fost trecută în proprietatea statului de către regimul comunist și redenumită "Fabrica de încălțăminte Janos Herbak", apoi "Fabrica de Pielărie și încălțăminte Cluj", iar în final "SC Clujana SA". În anii '80, fabrica a ajuns cea mai mare de acest gen din estul Europei, cu 8.000 de angajați și secții proprii de tăbăcărie, fabrici de tălpi, de încălțăminte și articole din cauciuc.
Potrivit Adevărul, decăderea Clujana a început după Revoluție, iar în 1999 a fost decisă închiderea operațională a fabricii, pe fondul situației financiare dezastruoase a întreprinderii. După închiderea fabricii au fost proteste de stradă ale muncitorilor, deoarece disponbilizații nu și-au primit la timp plățile compensatorii. După ce a trecut în administrarea mai multor firme private, în 2003, fabrica a devenit din nou „de stat”. Administrarea fabricii a fost preluată în 2003 de Consiliul Județean Cluj, care este și acționar majoritar.
După preluare, Consiliul Județean a repornit producția, inițial în sistem lohn, apoi și cu producție proprie.
