Legea parteneriatului public-privat, care prevede metodele de finanțare și execuție a unor lucrări de investiții în regim de parteneriat a statului cu firme private, aprobată abia în acest an, după trei ani de la inițierea proiectului de către guvernul Ponta și dispute asupra unor prevederi controversate, va fi valabilă începând cu Sărbătorile de Crăciun.
Aceasta deoarece noua lege a fost publicată astăzi în Monitorul Oficial și devine aplicabilă exact peste 30 de zile.
Legea prevede mecanismele prin care proiectele pot fi derulate prin parteneriat public-privat, ea stabilind cooperarea dintre partenerul public și partenerul privat, în vederea implementării unui proiect public, durata relativ lungă de derulare a raporturilor contractuale, care să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil, finanțarea proiectului, în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice și distribuirea riscurilor între partenerul public și partenerul privat, în funcție de capacitatea fiecărei părți contractante de a evalua, gestiona și controla un anumit risc.
Sunt astfel folosite capacitățile unor autorități și companii private, care, prin contract cu statul și prin finanțare privată totală sau parțială, realizează obiective de investiții pe care statul altfel nu ar avea capacitatea să le ducă la bun sfârșit.
Partenerii privați își vor putea amortiza investițiile prin printr-un contract care le va da dreptul de a colecta și utiliza pentru derularea proiectului tarife de la utilizatorii bunului/ bunurilor sau serviciului public ce formează obiectul proiectului de parteneriat public-privat.
CITEȘTE ȘI Sistemul programului "Casa Verde" va fi schimbat. Cum vor putea fi obținuți banii Legea vine să înlocuiască un proiect similar, Legea 178/2010, care a atras criticile Comisiei Europene pentru modul în care erau acordate și verificate contractele. CE a atras atenția că legislația în forma de atunci permitea inclusiv companiilor de stat să primească astfel de contracte, ceea ce ar fi fost interpretat ca o formă de ajutor de stat.
Noua lege a fost depusă în Parlament de către guvernul Ponta în 2013 și a avut un parcurs sinuos prin Parlament. A ajuns la Senat în septembrie 2013 și a fost adoptată rapid, în luna noiembrie iar, după doar o lună, a trecut și de Camera Deputaților. Nu a fost însă promulgată de președintele de la acea vreme, Traian Băsescu, el solicitând reexaminarea în luna ianuarie a anului următor. Băsescu a contestat un articol din lege care permitea denunțarea unilaterală a contractului de către statul român, pe motiv că prevederea este atât ilegală, cât și nocivă pentru mediul de afaceri, fiind un obstacol în atragerea investitorilor.
Legea s-a întors în Parlament pentru a fi modificată, însă Camera Deputaților și Senatul au respins, prin majoritatea din jurul PSD, cererea de reexaminare. PNL și PDL au depus apoi, în luna iunie, o sesizare la CCR. În mai puțin de o lună, Curtea a dat dreptate PNL și PDL și a decis că este neconstituțională prevederea privind denunțarea unilaterală, iar legea s-a întors din nou în Parlament.
Timp de un an, legea a stat în Parlament fără a mai fi discutată, fiind adoptată de Senat abia în vara anului 2015. Ajunsă în Camera Deputaților, legea s-a blocat din nou, încă un an, până când a reușit, în cele din urmă, să treacă în noua formă, care nu mai dădea posibilitatea denunțării unilaterale, în noiembrie 2016.
Președintele Klaus Iohannis a promulgat astfel legea.
