Mai ales de când cu actuala criză energetică, este tot mai des utilizată public expresia ″Cea mai ieftină energie este cea pe care n-o consumi″. Ea exprimă un adevăr, anume că e bine să economisești electricitate și să consumi cât mai puțin, atât din punct de vedere financiar, cât și ecologic. Reducerea consumului are însă limite, în special atunci când ești antreprenor și evident că afacerea ta nu poate funcționa fără curent electric.
Iar atunci, pe lângă măsuri de eficientizare, care și ele costă bani, mai există o soluție: să produci chiar tu ceea ce consumi.
Este ceea ce au înțeles și mulți români care nu sunt oameni de afaceri, dovada fiind creșterea semnificativă a numărului de prosumatori, care își instalează panouri solare pe acoperișurile sau în curțile caselor.
Mișcarea are cu atât mai mult sens pentru companii, în special pentru cele care dețin spații de dimensiuni mai mari pe care își pot monta instalații de producție de energie solară. La cât a ajuns să coste curentul, o astfel de investiție se amortizează mult mai repede decât în trecut. În plus, există mai multe programe de sprijin de la stat, inclusiv cu bani europeni, iar finanțarea necesară poate fi obținută și de la bănci.
Firme de toate dimensiunile implementează deja sau sunt pe cale să implementeze astfel de proiecte de producție de energie regenerabilă.
La vârful economiei, producătorul auto Automobile Dacia din grupul Renault vrea să-și pună panouri fotovoltaice cu putere instalată totală de peste 34 MW la uzina de la Mioveni și la Centrul Tehnic de la Titu, atât la sol, cât și pe clădiri. Valoarea investiției se ridică la circa 177 milioane lei, iar o parte din ea se dorește a fi finanțată cu bani de la UE, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Exemplul este însă departe de a fi singular. Deținători de suprafețe mari care se pretează foarte bine la ocuparea cu panouri solare sunt și jucătorii din industriile alimentară și de retail.
De exemplu, producătorul de carne de pui Transavia a demarat un proiect prin care își va construi un număr de 6 centrale fotovoltaice la fabricile sale din Banat și Transilvania, care vor produce anual circa 4.600 MWh de energie electrică. Grosul va merge în autoconsum, iar surplusul va fi livrat în sistemul energetic național.
Și firma de industrializarea cărnii Kosarom își montează panouri fotovoltaice pe acoperișul unității sale din Pașcani, județul Iași, estimând că investiția va fi amortizată în mai puțin de 4 ani.
Pavăl Holding, controlat de frații Dragoș și Adrian Pavăl, fondatorii companiei antreprenoriale românești Dedeman, au înființat de curând compania Grunman Energy, care va produce energie electrică prin intermediul centralelor fotovoltaice instalate pe acoperișurile celor șapte centre logistice Dedeman din țară. În prima fază a proiectului, puterea instalată va fi de 35 MWp, însă pe termen mediu și lung, obiectivul este de a atinge o putere totală instalată de peste 400 MW. În ultimii trei ani, Dedeman a instalat centrale electrice fotovoltaice pe acoperișurile a 31 de magazine din întreaga țară.
Iar NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de mall-uri și centre comerciale din România, a anunțat că investește 37 de milioane de euro în montarea de panouri fotovoltaice pe 30 dintre mall-urile pe care le deține pe plan local.
Exemple pot continua, întrucât criza energetică și facturile mari, coroborate cu disponibilitatea finanțărilor, inclusiv bancare, i-au determinat pe mulți antreprenori să devină și producători de energie regenerabilă, cel puțin pentru consumul propriu.
O campanie Profit.ro și CEC Bank
