Potrivit unui nou studiu, furtunile majore precum uraganul Helene, care a distrus orașe și a transformat drumurile în râuri după ce a intrat în Florida săptămâna trecută, au un impact mult mai lung și mai devastator asupra vieții decât se credea anterior, contribuind la mii de decese până la 15 ani după ce au trecut, relatează The Guardian, citat de G4Media.ro.
În ceea ce privește pierderile de vieți omenești, se consideră, în general, că uraganele sunt evenimente scurte și bruște. Se crede că peste 150 de persoane au murit în cinci state după ce Helene a traversat sudul SUA ca o furtună de categoria 4.
Decesele au fost cauzate de creșterea nivelului apelor, accidente de mașină sau căderea copacilor și a resturilor. Însă o nouă cercetare a constatat că marile furtuni au un impact asupra mortalității care persistă mult mai mult timp – până la 15 ani, provocând în cele din urmă mult mai multe decese decât se pare la prima vedere.
15 octombrie - Eveniment Profit Health.forum
31 octombrie - Maratonul de Educație Financiară
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania
Fiecare ciclon tropical care lovește SUA cauzează în medie între 7.000 și 11.000 de decese în plus în total, se calculează, un număr de decese atât de mare încât până la 5% din toate decesele de-a lungul coastei de est a SUA începând din anii 1930 au fost rezultatul unor astfel de furtuni.
„Am analizat datele la luni și apoi la ani după furtună și am fost foarte surprinși să constatăm că oamenii continuau să moară”, a declarat Solomon Hsiang, expert în climă și politici publice la Universitatea Stanford, coautor al cercetării împreună cu Rachel Young, cercetător la Berkeley.
ADVERTISING
„Efectul este mult mai îndelungat decât se aștepta cineva. Impactul furtunilor asupra societății este mult mai mare decât ne-am dat seama, este mai mult o problemă de sănătate publică decât a crezut cineva până acum.”
Studiul, publicat în revista Nature, a analizat datele Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor pentru statele lovite de uragane între 1930 și 2015. Cercetătorii au reușit să calculeze normele „înainte de furtună” pentru state și apoi să urmărească totalul deceselor odată ce un uragan a lovit, ecoul acestor furtuni suprapunându-se adesea cu următorul mare eveniment de furtună.
Potrivit lui Hsiang, ceea ce au descoperit a fost surprinzător – mai degrabă decât un singur vârf al deceselor cauzate de vânturile puternice și de inundații, uraganele provoacă un număr persistent de decese timp de mai mulți ani. Cercetarea a constatat că anumite grupuri prezintă riscuri relativ ridicate de decese după uragan, cum ar fi sugarii și populația de culoare.
„Atunci când oamenii sunt loviți de aceeași cantitate de șoc de mediu, rezultatele sunt diferite pentru diferite grupuri, ceea ce putem vedea acum foarte clar în date”, a declarat Hsiang.
„Avem această viziune a furtunilor ca fiind ceva prin care trecem și de care ne scuturăm după aceea, dar ceea ce nu am realizat pe deplin este că, odată ce furtuna a trecut, impactul reverberează în comunități timp de ani de zile. Acestea au nevoie de servicii, ajutor și sprijin pe care nu le primesc în prezent.”
Noul studiu nu oferă un răspuns definitiv cu privire la cauza exactă a acestor decese suplimentare, dar vine cu factori potențiali, cum ar fi consecințele pierderilor economice și de locuri de muncă rezultate în urma furtunilor, bugetele administrațiilor locale brusc suprasolicitate care subfinanțează furnizorii de servicii medicale, eliberarea de toxine de mediu atunci când furtunile lovesc zonele industrializate și impactul nesănătos al stresului asupra celor care trebuie să îndure uraganele.
„Toate acestea par plauzibile și oamenii ar putea fi afectați de o combinație a acestora”, a declarat Hsiang. „Dacă ne putem da seama ce se întâmplă pe teren, putem concepe intervenții și politici pentru a elimina acest flagel al morții.”
Constatarea că uraganele pot provoca decese la 15 ani după disiparea lor „se va dovedi controversată și va fi urmată de multe alte studii privind mortalitatea pe termen lung în urma dezastrelor naturale, a declarat Kerry Emanuel, un om de știință specializat în uragane de la Massachusetts Institute of Technology și care nu a fost implicat în noua lucrare.
Emanuel a declarat însă că rezultatele studiului i se par „convingătoare, având în vedere cât de bine explică excesul de decese” și că miile de decese suplimentare pe uragan sunt „cu adevărat uluitoare”.
„Dacă trec testul timpului, aceste concluzii implică faptul că efectele schimbărilor climatice asupra pericolelor naturale precum uraganele sunt mult mai puternice decât am estimat până acum”, a adăugat el.
Este probabil ca povara deceselor suplimentare să crească și mai mult, deoarece statele predispuse la uragane, precum Florida, își văd populația în creștere, în timp ce lumea continuă să se încălzească din cauza arderii combustibililor fosili.
Oamenii de știință au constatat că uraganele devin, în medie, mai puternice și se intensifică mai rapid din cauza încălzirii atmosferei și a oceanelor. Criza climatică a avut, probabil, un efect de turbocompresor asupra uraganului Helene, furtuna intensificându-se deasupra unui Golf al Mexicului neobișnuit de fierbinte.
„Această furtună a avut nevoie de ceva timp pentru a se dezvolta, dar odată ce a făcut-o s-a intensificat foarte rapid – și asta din cauza apelor calde din Golf care creează mai multe furtuni care ating acest nivel de categorie majoră”, a declarat Deanne Criswell, administratorul Agenției Federale pentru Managementul Situațiilor de Urgență (Fema).
„În trecut, pagubele provocate de uragane erau cauzate în principal de vânt, dar acum vedem mult mai multe pagube provocate de apă, iar acesta este un rezultat al apelor calde, care este un rezultat al schimbărilor climatice”.
