Reprezentantul Ministerului Economiei, care controlează, în numele statului român, 51,01% din capitalul Societății Naționale a Sării (Salrom), a avut mandat să voteze împotriva propunerii de listare la Bursă a companiei în AGA desfășurată pe 11 septembrie, propunere înaintată de către Fondul Proprietatea, care deține 48,99% din acțiunile societății, a declarat, marți, pentru Profit.ro, ministrul Economiei, Mihai Tudose.
"Reprezentantul ministerului a avut mandat să voteze în AGA împotriva propunerii de listare a Salrom. Vrem să păstrăm această societate cu importanță strategică în proprietatea statului", a afirmat ministrul Economiei.
Ministrul a menționat că, în cazul în care Fondul Proprietatea va face o ofertă de vânzare a acțiunilor pe care le deține la Salrom, fie a întregii participații, fie a unei părți din aceasta, există inclusiv posibilitatea legală ca respectivul pachet de acțiuni să fie răscumpărat ca atare chiar de către Societatea Națională a Sării, nu de către Ministerul Economiei, acționarul majoritar al Salrom.
Mihai Tudose a făcut această precizare ca replică la un comunicat al Fondului Proprietatea, transmis tot marți, în care FP atrăgea atenția că, potrivit OG 88/1997 referitoare la privatizarea companiilor comerciale, Ministerului Economiei, Comerțului și Turismului îi este interzis să achiziționeze acțiuni la companiile de stat, inclusiv la Salrom.
"Ca urmare, o oferă de vânzare făcută de către Fondul Proprietatea către Ministerul Economiei, Comerțului și Turismului ar fi inutilă pentru Minister, mai puțin în cazul în care Guvernul intenționează să modifice legislația actuală pentru a permite Ministerului să achiziționeze acțiuni. Nu avem informații conform cărora Guvernul ar intenționa să modifice legislația actuală referitoare la privatizări pentru a permite Ministerului Economiei să cumpere acțiunile deținute de Fond la Salrom", se afirmă în comunicatul FP.
Statul revine în forță în economie
"Există și posibilitatea ca Societatea Națională a Sării ca atare să-și răscumpere propriile acțiuni deținute de Fondul Proprietatea", a declarat ministrul Economiei.
Pe de altă parte, potrivit unui proiect de OUG, despre care Profit.ro a scris aici, Ministerul Energiei va căpăta posibilitatea legală de a înființa societăți cu capital de stat, de a participa cu capital la companii deja existente sau nou înființate și de a contribui la majorarea capitalului social al societăților la care exercită, în numele statului, calitatea de acționar.
Proiectul de OUG citat derogă de la legislația în vigoare privind privatizarea, care prevede o serie de interdicții referitoare la conduita instituțiilor publice implicate în ceea ce privește cumpărarea de acțiuni emise de operatorii economici, dar și participarea acestora la majorarea capitalului social al societăților, fapt ce conduce la un tratament discriminatoriu al statului în raport cu ceilalți acționari, potrivit Ministerul Energiei. Potrivit notei de fundamentare a proiectului de OUG, aceste restricții au în vedere principiul diminuării participațiilor statului în economie, sens în care instituțiile publice implicate sunt obligate să acționeze cu respectarea acestui principiu, existând inclusiv interdicția instituțiilor publice, statuată prin lege, potrivit căreia "Instituțiile publice implicate nu pot aloca fonduri și nu pot acorda credite societăților comerciale; de asemenea, ele nu pot cumpăra acțiuni emise de societăți comerciale ori active, cu excepția cazurilor prevăzute de lege".
Din datele Ministerului Finanțelor Publice rezultă că, la finalul anului trecut, Salrom deținea lichidități de circa 19,89 milioane lei, plus creanțe de încasat de aproximativ 64,13 milioane lei. În raportul FP pe primul semestru din 2015, deținerea de 48,99% a Fondului Proprietatea la Salrom este evaluată la 142,9 milioane lei, reprezentând 1,1% din valoarea activului net al Fondului. FP dorește listarea la Bursă a Salrom pentru facilitatea lichidării participației sale la companie, inclusiv în ceea ce privește prețul de vânzare.
Salrom a încheiat anul trecut cu un profit net de 24,53 milioane lei, în scădere cu 42,6% față de 2013, și o cifră de afaceri de 277,37 milioane lei, cu 7,3% mai mică decât în anul precedent. Numărul mediu de salariați al societății s-a redus cu 3,4%, de la 1.813 la 1.751.
În februarie anul acesta, statul și-a a numit noi reprezentanți în Consiliul de Administrație al Salrom, respectiv pe Mircea Popescu, fost vicepreședinte al Curții de Conturi, în funcția de președinte al CA, precum și pe Cristian Socol, consilier al premierului, și pe Alexandra Pană, consilier în cadrul Ministerului Economiei, în posturi de membri CA.
În mai, Guvernul promitea listări
Guvernul anunța, în mai, printr-un comunicat, că, în urma analizei portofoliului de companii al statului, s-a relevat existența a trei categorii de societăți naționale care pot contribui la creșterea lichidității și a volumelor de tranzacționare de pe Bursa de Valori București (BVB): societăți deținute majoritar de stat și neprivatizate (ex. Hidroelectrica, Portul Constanța, Aeroporturi București, Salrom), companii privatizate, în care statul are dețineri minoritare, dar nelistate (ex. Telekom, Enel, E.ON), societăți cu participarea statului, minoritară sau majoritară, și deja listate, în cazul cărora poate fi majorată cota de free-float (ex. Romgaz, Nuclearelectrica, Petrom).
"Guvernul a reanalizat portofoliul de participații ale statului la societăți naționale strategice (blue chips), a identificat companiile cu cel mai mare potențial de a trezi un interes ridicat din partea investitorilor români și străini și a aprobat continuarea programului de listări în orizontul de timp 2015 – 2016, atât prin oferte publice inițiale (IPO), cât și prin majorări ale cotelor de free-float pentru societăți deja listate", se arăta în comunicat.
În comunicatul FP de marți se mai arată că, prin listarea la Bursă a Salrom, în forma propusă de Fondul Proprietatea, Guvernul nu ar pierde controlul asupra companiei, deoarece Fondul ar fi singurul vânzător în cadrul ofertei publice inițiale.
"În urma acestei tranzacții, Ministerul Economiei își va păstra poziția de acționar majoritar al companiei, cu o cotă de 51% din acțiunile companiei, aceeași poziție în care se află acum, având aceleași drepturi de vot în cadrul adunărilor generale ale acționarilor. Mai mult, credem că listarea va întări poziția strategică a companiei pe piața din România, așa cum s-a întâmplat și în cazul altor companii de stat așa-zis ”strategice”, precum Transelectrica, Transgaz sau Romgaz, care au fost listate cu succes pe Bursa de Valori București", spune Fondul Proprietatea.
FP mai amintește și "angajamentul deja restant" al Guvernului României, menționat în Legea nr. 247/2005 cu privire la reforma proprietății și a justiției, de a lista toate întreprinderile de stat din portofoliul Fondului Proprietatea, inclusiv Salrom, până la data de 31 decembrie 2014.
Strategie de lichidare a participațiilor
"Dorim să ne reiterăm convingerea că Salrom este un candidat puternic pentru o listare de succes pe Bursa de Valori București. Mai mult, dorim să subliniem faptul că Fondul Proprietatea ar fi dispus să acopere toate costurile legate de listarea Salrom și ne exprimăm disponibilitatea de a avea discuții constructive cu Ministerul Economiei pentru a finaliza această tranzacție spre beneficiul companiei și al tuturor acționarilor săi", a declarat administratorul de portofoliu al Fondului Proprietatea, Greg Konieczny, citat în comunicatul FP.
Strategia Fondului Proprietatea este de a-și vinde din participații și de a utiliza lichiditățile obținute la răscumpărarea acțiunilor proprii, iar ulterior de a-și reduce capitalul social în mod corespunzător, proces prin care acționarilor li se distribuie numerar. Aproape 91% din activele nete ale Fondului Proprietatea reprezintă dețineri de acțiuni de companii majore din sectorul românesc de energie și resurse naturale.
Din 2013, Fondul Proprietatea a început să-și lichideze sistematic din participații. În decembrie 2013, Fondul și-a vândut toate acțiunile deținute la operatorul sistemului național de transport de gaze naturale, Transgaz, reprezentând 15% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 303,4 milioane lei.
În iunie 2014, Fondul Proprietatea a vândut o participație de 4,99% din acțiunile producătorului de gaze Romgaz contra sumei totale de 645 milioane lei, rămânând cu un pachet de 10% din titlurile companiei. În iulie 2014, Fondul și-a lichidat participația la operatorul de transport de energie Transelectrica, reprezentând 13,5% din capitalul social al companiei, contra sumei totale de 212,74 milioane lei. În noiembrie 2014, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile societății Conpet SA, contra sumei de aproape 100 milioane lei.
În august, OMV Petrom a anunțat că a convocat o AGA în 22 septembrie, având pe ordinea de zi listarea secundară a companiei pe Bursa de Valori de la Londra, printr-o emisiune de certificate de depozit. Concomitent, administratorul Fondului Proprietatea, Franklin Templeton, a anunțat că FP continuă să analizeze opțiuni strategice pentru o potențială reducere a participațiilor deținute în OMV Petrom SA, inclusiv prin intermediul unei oferte publice privind atât acțiuni, cât și certificate de depozit având drept suport acțiuni, acestea urmând să fie listate pe London Stock Exchange.
Fondul Proprietatea și-a anunțat încă de acum un an intenția de a-și vinde participația de 18,99% din OMV Petrom, însă nu a găsit cumpărători pe piața internă. În septembrie 2014, când Fondul Proprietatea, prin administratorul Franklin Templeton, și-a anunțat intenția de a renunța la acțiunile Petrom, acestea erau cotate la peste 5,1 miliarde de lei. La 30 iunie 2015, participația de 18,99% a Fondului Proprietatea la OMV Petrom valoarea cu peste 1 miliard de lei mai puțin, respectiv 4,0549 miliarde lei.
