HARTA sărăciei din România: Discrepanțe mari de avans între regiunile țării. Care sunt cele care au progresat masiv după aderarea la UE și care au rămas în urmă

România rămâne țara cu cel mai mare risc de sărăcie din UE. Însă evoluția acestei rate între 2008, după aderarea la UE, și 2023 indică progrese semnificative la nivel național, dar cu disparități persistente între regiuni. Dacă la nivel național rata de risc de sărăcie a scăzut de la 44,2% în 2008 la 32% în 2023, o analiză Profit.ro pe regiuni scoate în evidență situații contrastante.

România a înregistrat în 2023, conform Eurostat, o rată de risc de sărăcie de 32%, la o medie europeană, nici ea foarte joasă, de 21%.



O problemă mai mare apare în datele pe regiunile țării, între care disparitățile sunt mari și evoluțiile diferite.

CITEȘTE ȘI FOTO ING Bank, anunț cu o serie de schimbări pentru clienții din România

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS) analizate de Profit.ro, Regiunea București-Ilfov prezintă o reducere spectaculoasă a ratei de risc de sărăcie, de la 34% în 2008 la 12,3% în 2023. Această evoluție arată dezvoltarea accelerată a Capitalei. Trebuie subliniat că regiunea beneficiază de un statut special în economia țării, ceea ce o face atipică.

În contrast, regiunile Nord-Est și Sud-Est rămân cele mai afectate, deși au înregistrat și ele o scădere a ratei sărăciei. În Nord-Est, aceasta a scăzut masiv, de la 55,5% în 2008 la 38,7% în 2023. Dar în Sud-Est, a scăzut doar de la 46,7% la 45,3% în același interval.

Reducerea marginală, aproape stagnând, indică dificultăți structurale severe, în ciuda prezenței unor poli economici importanți, ca porturile fluviale și maritime și șantierele navale.

CITEȘTE ȘI FOTO Amenzi de peste 1,1 milioane de lei date de Garda de Mediu, după un control în București și Ilfov. Cauzele poluării aerului în aceste zone unde au fost depășite valorile limită admise la anumiți indicatori

Un alt caz interesant este Sud-Vest Oltenia, unde rata a scăzut de la 56,6% în 2008 la 40,5% în 2023. Deși progresele sunt evidente, regiunea continuă să fie una dintre cele mai afectate.

Regiunile Nord-Vest și Centru au înregistrat scăderi considerabile, ajungând în 2023 la 24,7% și 31,9%, respectiv. Nord-Vestul, cu un ritm susținut de reducere a sărăciei, beneficiază de o economie diversificată și de o integrare mai bună în rețelele economice europene.

Regiunea Sud-Muntenia a redus rata sărăciei de la 46% în 2008 la 32,9% în 2023, într-un ritm mai lent în comparație cu alte regiuni.

CITEȘTE ȘI FOTO Proprietarul unui salon de coafură din România explică tendința privind avansul de 50% care poate fi pierdut: Noi plătim 50% din necazurile clienților. Toți se vaită de același lucru!

Regiunea Vest a înregistrat o scădere moderată, de la 34,3% în 2008 la 27,6% în 2023.



 

Ce este rata riscului de sărăcie

Rata riscului de sărăcie sau excluziune socială (AROPE) este un indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene pentru atingerea Obiectivului Europa 2030 privind combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Indicatorul reflectă ponderea din populație a persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială.

CITEȘTE ȘI Elena Udrea rămâne după gratii; ICCJ i-a respins revizuirea condamnării în dosarul Gala Bute

Persoanele incluse în acest indicator sunt cele care se află în cel puțin una dintre următoarele situații:
- Au venituri disponibile mai mici decât pragul de sărăcie. Pragul sărăciei relative a fost în 2023 de 19.433 de lei pe an (1.619 lei pe lună/persoană).
- Se confruntă cu deprivare materială și socială;
- Trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii (pentru persoanele cu vârsta între 0 și 64 de ani).

Deprivarea materială și socială

Aceasta se referă la persoanele și gospodăriile care nu își pot permite cel puțin 7 din cele 13 elemente esențiale pentru un trai decent, din cauza lipsei resurselor financiare. Acestea includ:
- Acoperirea cheltuielilor neprevăzute;
- Posibilitatea de a plăti o săptămână de vacanță pe an;
- Achitarea la timp a chiriei, ipotecii sau facturilor la utilități;
- Consumul de carne, pește sau echivalent vegetarian cel puțin o dată la două zile;

CITEȘTE ȘI DOCUMENT DECIZIE Bani de la Guvern pentru ca locuitorii din 16 localități să nu înghețe de frig. Nume mari pe listă

- Încălzirea adecvată a locuinței;
- Deținerea unui autoturism pentru uz personal;
- Înlocuirea mobilei uzate;
- Accesul la internet acasă pentru uz personal;
- Înlocuirea hainelor vechi sau uzate cu altele noi;
- Deținerea a două perechi de încălțăminte (inclusiv una pentru orice vreme);
- Cheltuirea unei sume de bani pentru propria stare de bine;
- Participarea regulată la activități de petrecere a timpului liber;
- Întâlniri cu prietenii sau familia cel puțin o dată pe lună pentru socializare.

Gospodăriile cu intensitate redusă a muncii

Aceasta include persoanele din gospodării în care adulții de vârstă activă (18-64 ani) au lucrat mai puțin de 20% din potențialul lor de muncă în ultimul an. Se exclud următoarele categorii:

CITEȘTE ȘI CJ Arad, despre aderarea la Schengen: O oportunitate pentru a aduce forță de muncă din estul Ungariei

- Studenți cu vârsta între 18 și 24 de ani;
- Pensionari sau persoane care primesc alte pensii, cu excepția pensiei de urmaș;
- Persoane inactive cu vârsta între 60 și 64 de ani.