Bruno Roche, fost director general al Apa Nova urmărit penal sub control judiciar pentru cumpărare de influență, s-a retras din Consiliul de Administrație al companiei, iar Consiliul a solicitat unei firme internaționale de specialitate să efectueze un audit extern, pentru a stabili dacă managementul Apa Nova a respectat legislația, contractul de concesiune și codul etic al companiei-mamă franceze Veolia, în contextul anchetei DNA, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții Apa Nova.
"Pentru a permite justiției să se pronunțe, în totală transparență și garantând buna funcționare și imparțialitatea Consiliului de Administrație, domnul Bruno Roche a considerat oportun să se retragă din board-ul societății", se arată într-un răspuns remis Profit.ro de către biroul de presă al Apa Nova.
În contractul de concesiune a serviciului de apă și canalizare din București este stipulat, de altfel, că, în cazul în care apar suspiciuni de corupție în privința administratorilor sau salariaților săi, Apa Nova trebuie să declanșeze o investigație care să dureze maximum două săptămâni și să fie încheiată cu demiterea celor vizați, dacă suspiciunile se confirmă.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Bruno Roche, fost director general al Apa Nova între 2008-2013, a fost pus sub control judiciar de către procurorii DNA Poiești, sub acuzația de cumpărare de influență, el neavând voie să părăsească România. În același dosar este cercetat penal, sub aceeași acuzație, și Laurent Lalague, care a preluat postul de CEO al Apa Nova în 2013.
Consiliul de Administrație al Apa Nova a angajat firma internațională de consultanță Accuracy pentru realizarea unui audit extern, audit care a început pe 12 octombrie și se concentrează în special pe aspectele investigate de procurorii anticorupție.
"Prin acest audit, dorim să ne asigurăm că toate acțiunile și deciziile luate de managementul companiei Apa Nova București au respectat legislația în vigoare, prevederile contractului de concesiune și ghidul de etică al grupului Veolia. Auditorii se află în perioada de analiză a documentelor, nu cunoaștem încă termenul de finalizare a auditului.În virtutea transparenței colaborării cu autoritățile, vom pune la dispoziția justiției toate elementele importante ale acestui audit. Dacă va fi necesar, Consiliul de Administrație va lua toate măsurile ce se vor impune in înteresul bucureștenilor și al serviciilor pe care le furnizăm", se mai arată în răspunsul trimis de Apa Nova.
Apa Nova este controlată în proporție de 73,69% de grupul francez Veolia, restul acțiunilor fiind deținute de către Municipiul București (16,31%) și Asociația Salariaților Apa Nova (10%). Contractul de concesiune a serviciului public de apă și canalizare din București a fost semnat în anul 2000 și este valabil până în 2025.
Din Consiliul de Administrație al Apa Nova mai fac parte președintele Philippe Guitard (vicepreședinte executiv pentru Europa al companiei-mamă franceze Veolia), Gyorgy Palko (director în cadrul subsidiarei Veolia din Ungaria), Lavinia Săniuță (actual director general al Apa Nova și soția fostului ministru de Interne Marian Săniuță, care are calitatea de martor în dosarul DNA), Nicolae Turcuman (liderul sindicatului Apa Nova, al cărui nume figurează de asemenea în dosar), Valeria Mateescu și Valentin Rădulescu (reprezentanți ai Consiliului General al Municipiului București).
Ce clauze anticorupție conține contractul de concesiune
În contractul de concesiune semnat cu Apa Nova, este stipulat că, în calitate de concedent, CGMB are dreptul de a rezilia contractul dacă Apa Nova, în calitate de concesionar, își încalcă garanțiile asumate față de concedent, potrivit cărora nici concesionarul și nici sponsorii săi nu au oferit și nu au convenit să ofere niciun cadou sau orice altă plată de orice natură cu scopul de a recompensa efectuarea sau a determina realizarea oricărei activități în vederea încheierii sau executării acestui contract, respectiv "niciun comision nu a fost plătit sau promis de către concesionar sau în numele său, de care să aibă cunoștință, cu privire la încheierea sau executarea acestui contract".
De asemenea, contractul interzice concesionarului Apa Nova "să ofere, acorde sau să consimtă să acorde, făcând toate eforturile rezonabile ca nici sponsorii, subcontractanții sau mandatarii săi să nu ofere, acorde sau să consimtă să acorde niciunei persoane angajate de concedent, RGAB sau de autoritatea de reglementare sau de subcontractanții sau mandatarii acestor părți, niciun fel de cadou sau plată sub orice formă, ca stimulare sau recompensă pentru a acționa, pentru că a acționat sau că s-a abținut să acționeze într-un anume fel, pentru că s-a arătat în favoarea sau s-a abținut să se arate în defavoarea oricărei persoane în legătură cu contractul de concesiune".
Contractul de concesiune prevede că, în cazul în care apar suspiciuni de încălcare a clauzelor anticorupție menționate, concesionarul, în speță Apa Nova, va investiga, cu ajutorul autorităților de reglementare competente, comiterea oricărei fapte de către administratorii, salariații, mandatarii sau subcontractorii săi, faptă care ar da naștere la o încălcare a clauzelor anticorupție. Investigarea trebuie încheiată în termen de 14 zile.
Concesionarul trebuie, de asemenea, să înlocuiască imediat pe administratorul sau pe salariatul în cauză din orice activitate având legătură cu furnizarea serviciilor prevăzute în contract, dacă investigația oferă motive rezonabile concesionarului să creadă că a existat sau că încă mai există o încălcare a clauzelor anticorupție.
În același timp, concesionarul trebuie să se consulte cu concedentul, respectiv Consiliul General al Municipiului București, și cu autoritățile de reglementare competente în legătură cu măsurile care trebuie luate pentru a împiedica apariția ulterioară a unor fapte similare și pentru reducerea oricăror efecte negative asupra contractului. În acest sens, concesionarul trebuie să pregătească un plan detaliat de măsuri în termen de 14 zile de la consultările cu respectivul concedent.
Contractul de concesiune mai conține un articol care stipulează că Apa Nova trebuie să instituie "proceduri prin care să solicite fiecăruia dintre administratorii și salariații săi să certifice anual că nu a oferit, nu a acordat sau nu a convenit să acorde niciunei persoane angajate de către orice autoritate niciun cadou de orice fel, activități de recreere semnificative sau plăți sub orice formă ca stimulent sau recompensă pentru a acționa, pentru că a acționat sau s-a abținut să acționeze într-un anume fel, pentru că s-a arătat în favoarea sau s-a abținut să se arate în defavoarea oricărei persoane în legătură cu acest contract".
"Suntem în plin proces de verificări prin auditul pe care l-am comandat și, de aceea, vă vom putea răspunde la întrebarea legată de acest articol din contractul de concesiune după finalizarea acestui audit. Răspunsul la această întrebare va fi dat tocmai de rezultatul auditului. Dacă va fi necesar, în total respect al contractului de concesiune, vom face toate demersurile ce se vor impune pentru aplicarea întocmai a prevederilor acestuia", a mai transmis biroul de presă al Apa Nova.
Ce acuză DNA
Foștii directori generali ai Apa Nova, Bruno Roche și Laurent Lalague, sunt suspectați de DNA de cumpărare de influență. În referatul prin care DNA a cerut arestarea preventivă a fostului trezorier PNL, Vlad Moisescu, a fostului consilier al primarului general Sorin Oprescu, Costin Berevoianu, și a intermediarului Ovidiu Semenescu, procurorii susțin că directorul general al Apa Nova, Bruno Roche, autoriza personal plăți care reprezentau, în realitate, mită pentru politicieni.
"Tot urmare înțelegerii cu Semenescu Ovidiu Traian, Moisescu Vlad Octavian a facilitat, în perioada anilor următori, emiterea unor hotărâri de consiliu și încheierea unor acte adiționale, peste 11 la număr, prin asigurarea votului consilierilor liberali în Consiliul General. Hotărârile de consiliu și actele adiționale vizau majorarea de tarife, finalizarea stației de epurare Glina finanțată din fonduri europene, treceri de imobile în proprietatea SC Apa Nova SA, reabilitarea și modernizarea fântânilor arteziene din municipiul București. În schimbul intervențiilor făcute și sprijinului acordat, Moisescu Vlad Octavian a primit diferite sume de bani sub forma contravalorii unor contracte de consultanță, încheiate între firma controlată de acesta, respectiv SC Team International Consult SRL și SC Apa Nova SA București, SC Veolia Apă Servicii SRL și altele, conform indicațiilor lui Semenescu Ovidiu Traian. Aceste contracte au fost încheiate în mod fictiv numai pentru a justifica primirea banilor. Plățile au fost autorizate de Roche Bruno-Daniel-Paul (în calitate de director general al SC Apa Nova București SA, respectiv administrator unic al SC Veolia Apă Servicii SRL), fiind realizate dintr-un cont bancar aflat la dispoziția exclusivă a decidenților", se arată în referatul procurorilor.
Potrivit aceluiași document, Ovidiu Semenescu primea, sub diverse forme, bani de la Apa Nova pentru serviciile de trafic și cumpărare de influență efectuate în beneficiul companiei , "cu complicitatea directă și interesată a managerilor companiei, respectiv Bruno Roche și Lorand Lalague".
Scumpire de 125%
Bruno Roche a fost numit director general al Apa Nova, de către acționarul majoritar Veolia, în octombrie 2008. La acea dată, Roche era angajat al Veolia de 18 ani, timp în care ocupase funcția de director de agenție în mai multe zone din Franța. Laurent Lalague a preluat postul de director general al Apa Nova în septembrie 2013.
Tariful fără TVA al apei potabile în Capitală, aprobat de autorități și încasat de Apa Nova, concesionarul serviciului public de apă și canalizare din București, a fost majorat cu 12% din 2008 până în prezent.
Este perioada în care, potrivit procurorilor DNA, Vlad Moisescu, fost trezorier al PNL, și Costin Berevoianu, fost șef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei, dar și fost consilier al primarului suspendat Sorin Oprescu, ar fi făcut trafic de influență în favoarea companiei controlate de francezii de la Veolia, obținând pentru Apa Nova, contra unor sume de bani, beneficii sub formă de majorări de tarife, încheierea unor contracte cu instituțiile publice, avize, autorizații și hotărâri de consiliu favorabile sau evitarea luării unor măsuri nefavorabile.
Astfel, între 2008 și 2015, tariful fără TVA al apei potabile în București a fost majorat de la 2,06 lei la 4,64 lei/mc.
