CEDO a decis la începutul anului că o firmă din România a avut dreptul să monitorizeze conversațiile unui angajat pe internet, pe aplicațiile de serviciu, în timpul programului de lucru și să îl concedieze pentru că discuta probleme personale. Românul a făcut apel, iar cazul său a fost în mod excepțional admis, conform informațiilor analizate de Profit.ro, pentru a fi rediscutat acum de Marea Cameră a CEDO, care este formată din 17 judecători.
Persoana respectivă, un bucureștean în vârstă de 37 de ani, a lucrat într-o companie privată, la departamentul vânzări, în perioada 1 august 2004-6 august 2007, interval în care și-a creat, la solicitarea angajatorului, un cont de Yahoo Messenger prin intermediul căruia să răspundă cerințelor formulate de clienți.
Pe 13 iulie 2007, el a fost însă anunțat de angajator că discuțiile sale prin Yahoo Messenger au fost monitorizate 8 zile, iar înregistrările relevă că a avut discuții și în scop personal. Angajatul a răspuns în scris că a discutat doar în scop profesional prin serviciul Yahoo, dar i s-a prezentat un transcript care indica faptul că a vorbit atât cu fratele său, cât și cu logodnica sa despre probleme personale, precum sănătatea și viața sexuală.
La începutul lunii august 2007, contractul de muncă al bucureșteanului a fost reziliat cu argumentul că regulamentul intern al companiei a fost încălcat, prin faptul că a folosit resursele firmei în scop personal.
Angajatul concediat s-a judecat mai întâi la Tribunalul București, reclamând că i-a fost violat dreptul la corespondență, dar instanța i-a respins solicitarea pe motivul că supravegherea comunicațiilor interne ale companiei, indiferent dacă acțiunile angajatorului îmbracă sau nu forma ilicitului penal, nu poate afecta validitatea procedurii disciplinare de concediere.
Atât Tribunalul, iar apoi și Curtea de Apel au arătat că monitorizarea comunicațiilor constituia singura posibilitate a companiei de a preveni utilizarea ilicită a acestor sisteme.
Bucureșteanul s-a adresat în cele din urmă Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO), dar aceasta, printr-o decizie emisă în ianuarie, a stabilit, la rândul său, că este rezonabil ca un angajator să poată verifica dacă angajații își îndeplinesc sarcinile de serviciu în timpul programului de muncă. Judecătorii CEDO l-au absolvit pe angajator de orice vină, apreciind că acesta i-a accesat angajatului corespondența deoarece a fost convins că sunt doar discuții cu clienții.
CITEȘTE ȘI Permisul auto nu va mai fi eliberat decât celor care au absolvit la școală cel puțin 11 clase Cazul bucureștenului concediat este printre excepțiile admise pentru discuția în Marea Cameră
În cazul deciziei CEDO de la începutul anului, unul din cei șapte judecători a făcut opinie separată. Este vorba de judecătorul portughez Pinto de Albuqeurque, care a considerat întemeiată plângerea angajatului român la CEDO.
Acesta a argumentat că firma a abuzat prin interceptarea dialogului privat al angajatului, iar instanțele naționale nu au luat nicio măsură împotriva acestor practici considerate abuzive ale companiei.
După ce o hotărâre de Cameră a fost adoptată de CEDO, părțile pot solicita retrimiterea cazului în fața Marii Camere, iar aceste cereri sunt acceptate în cazuri excepționale. Bucureșteanul a solicitat retrimiterea cazului său la completul superior, iar cererea se numără printre cele puține care urmează a fi judecate în perioada următoare.
Dintre completul de17 judecători care vor rediscuta acum cazul românului nu vor putea face parte magistrații care au fost implicați în judecarea cazului în primă instanță.
