Veniturile obținute în baza unui contract de muncă nu vor mai putea fi poprite de către bănci, urmând ca datoriile pentru care au fost emise titluri executorii să fie reținute la angajator. Măsura va fi discutată în această toamnă de către Parlament și reprezintă o reacție la faptul că, frecvent, prin blocarea conturilor, sunt executate toate veniturile unei familii, deși legea interzice acest lucru.
Propunerea legislativă a fost inițiată în urmă cu aproape 3 ani, iar dezbatarea asupra acesteia va fi reluată odată cu începerea noii sesiuni legislative, în septembrie, având raport de admitere din partea comisiei de specialitate.
Autorii legii arată că, în prezent, majoritatea firmelor plătesc sumele rezultate din raporturile de muncă cu angajații în conturile bancare indicate de aceștia, fiind nevoie de o reglementare clară a modului în care poate fi efectuată poprirea veniturilor persoanelor fizice, ca urmare a titlurilor executorii, puse în aplicare de birourile executorilor judecătorești.
În pofida legii, sunt executate toate veniturile salariale
Practica actuală arată că birourile executorilor judecătorești transmit formalitățile de executare silită, pentru veniturile obținute de către persoanele fizice din contracte privind raporturi de muncă, atât angajatorului, cât și unităților bancare la care angajatul își are deschis contul bancar în care încasează veniturile obținute din raportul contractual de muncă.
În acest mod se ajunge la situația în care sunt poprite în totalitate veniturile de natură salarială ale unui angajat.
CITEȘTE ȘI Schimbări pregătite pentru companii de stat: Regii transformate în SA, privatizare blocată 5 ani, naționalizarea activelor din infracțiuni Această modalitate de executare contravine prevederilor articolului 169 din Codul Muncii, care prevede că reținerile din salariu trebuie să țină cont în primul rând de obligațiile de întreținere, apoi de contribuțiile și impozitele datorate către stat și eventuale daune cauzate proprietății publice prin fapte ilicite și abia, în ce din urmă, de acoperirea altor datorii. În concluzie, Codul Muncii prevede că reținerile din salariu cumulate nu pot depăși în fiecare lunaă jumătate din salariul net.
Potrivit Codului de Procedură Civilă, salariile și alte venituri periodice realizate din muncă, pensiile precum și alte sume ce se plătesc periodic debitorului și sunt destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, pot fi urmărite doar până la jumătate din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii și doar până la o treime din venitul lunar net pentru orice alte datorii.
Dacă sunt începute mai multe urmăriri asupra aceleiași sume, urmărirea nu poate depăși jumătate din venitul lunar net al debitorului, indiferent de natura creanțelor.
Mai mult, veniturile din muncă sau orice alte sume platite periodic debitorului și destinate asigurării mijloacelor de existență ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părții ce depășește jumătate din acest cuantum.
CITEȘTE ȘI După lupte cu BNR pentru darea în plată, deputatul Zamfir atacă "privilegiile" membrilor CA al băncii “Modul abuziv practicat în prezent, de executare silită a veniturilor persoanelor fizice rezultate din contracte privind raporturi de muncă cu persoane juridice, de către birourile executorilor judecătorești, în baza unor titluri executorii, determină adevărate drame familiale ca urmare a reținerii integrale a veniturilor acestora ca debitori popriți și a lipsirii lor și a familiilor lor, în acest fel, de orice mijloc de existență, ceea ce determină ca tot mai mulți debitori popriți să renunțe la încasarea veniturilor prin conturi bancare și să pretindă angajatorilor plata acestor drepturi în numerar”, arată autorii proiectului legislativ.
Băncile nu vor mai poprii conturile de salarii
Pentru a evita a apariția unor astfel de situații, parlamentarii propun o reglementare clară a modului în care pot fi puse în executare de executorii hotărârile judecătorești executorii sau orice alte titluri executorii, pentru veniturile obținute în baza unor contracte de muncă.
Astfel, executorii judecătorești vor putea înființa poprirea, în baza existenței unei hotărâri judecătorești executorii sau a oricărui alt titlu executoriu, doar la sediul persoanei juridice de la care angajtul obține venituri în baza unor contracte privind raporturi de muncă.
Executarea silită va putea fi extinsă și asupra conturilor bancare ale angajatului numai în măsura în care acesta obține venituri și din alte surse și exclusiv pentru acestea din urmă.
Firmele angajtoare vor fi obligate să efectueze reținerile dispuse prin titlurile executorii, în limitele stabilite prin lege, și să vireze sumele astfel reținute în conturile bancare ale birourilor executorilor judecătorești.
CITEȘTE ȘI Amenzi triplate marilor magazine pentru vânzarea alimentelor expirate – proiect Angajatorul va comunica băncilor, la care angajatul își are deschis contul de salariu, datele privind venitul total obținut de debitor și suma reținerilor efectuate, simultan cu virarmentul restului de plată rămas după efectuarea reținerii sumei poprite.
Băncile vor fi aurotizate, astfel, să nu pună în executare eventualele titluri executorii depuse de birourile executorilor judecătorești pentru conturile bancare ale persoanelor fizice, reprezentând debite pentru venituri obținute în baza unor contracte privind raporturi de muncă.
“Prin această reglementare, o mare parte a populației țării, care obține venituri din contracte încheiate cu persoane juridice în baza unor contracte privind raporturi de muncă, și pe numele căreia a fost înființat un titlu executoriu, pus în aplicare de c[tre un birou al executorilor judecătorești și care încasează veniturile din aceste raporturi de muncă prin conturi bancare, nu va mai fi supusă abuzurilor de niciun fel, va putea să-și desfășoare o viață socială și activitate normală, iar creditorii vor avea siguranța deplină a recuperării debitelor lor, în conditiile legii”, susțin parlamentarii.
