Parlamentul a refuzat, anul trecut, fără criterii obiective și justificări clare, aproximativ o treime dintre cererile DNA de ridicare a imunității unor politicieni, pentru a permite anchete sau arestul preventiv, semnalează Comisia Europeană, precizând că alegerile locale și parlamentare din acest an vor constitui un test-cheie având în vedere că noua lege electorală prevede în mod expres că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu pot candida.
"Executarea deciziilor definitive ale Agenției Naționale de Integritate și confirmarea acestora prin hotărâri judecătorești definitive a rămas o problemă în 2015. Două cazuri din Parlament au înregistrat întârzieri semnificative înainte ca deciziile finale privind incompatibilitatea să fie executate, conducând la încetarea unui mandat de parlamentar. ANI a trebuit să recurgă la aplicarea de amenzi contravenționale sau la notificarea urmăririi penale. Prin urmare, rămâne valabilă recomandarea Comisiei din 2015 de a se „reexamina modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament", arată Comisia Europeană în documentul care poate fi citit integral aici.
Oficialii europeni atenționează că nu au fost încă stabilite norme clare prin care să fie urmată recomandarea forului comunitar ca miniștrii în cazul cărora a început acțiunea penală și parlamentarii pentru care sunt emise hotărâri judecătorești definitive de corupție să fie suspendați imediat, arătându-se că, anul trecut, miniștri și parlamentari au rămas în funcție și după ce împotriva lor începuse acțiunea penală, respectiv au fost condamnați definitiv pentru corupție.
CITEȘTE ȘI Camera Deputaților cumpără un sistem de vot de la o firmă suspectă de corupție "În același timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări. Reforma Codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică", este concluzia oficialilor europeni.
