Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința de independență a justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege, arată Comisia Europeană, care avertizează însă că rămân frecvente criticile politicienilor la adresa magistraților și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești. Printre cei indicați de oficialii CE că au atacat justiția sunt fostul premier Victor Ponta și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
"Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege. S-a înregistrat, însă, și o reacție la această tendință: rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești. În acest an (2015-n.r.) s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru (Victor Ponta - n.r.) și a președintelui Senatului", arată Comisia Europeană în documentul care poate fi citit integral aici.
Oficialii europeni precizează totodată că au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale și prezintă ca exemplu în acest sens un caz în curs cu privire la modul în care Curtea Constituțională a luat o decizie privind organizarea referendumului din 2012 pentru demiterea președintelui de atunci al României.
Comisia insistă asupra fostului prim-ministru Victor Ponta, arătând că înaintea alegerilor prezidențiale din toamna anului 2014 erau semne de schimbare, în sensul unei "abordări mai responsabile" legat de justiție, semne care însă au dispărut în primăvara anului 2015, când DNA a început să îl ancheteze pe Ponta.
CITEȘTE ȘI Fosta soție a lui Tăriceanu, audiată la DNA în dosarul Pădurea Băneasa "Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ)", arată Comisia.
