Cartele prepay din România au fost folosite în ultima perioadă la pregătirea anumitor atentate din alte state membre ale UE, serviciile de informații din țară cerând instrumente care să le permită să monitorizeze foarte atent situația, o discuție care va fi reluată în perioada următoare, a declarat prim-ministrul Dacian Cioloș.
Șeful Guvernului a punctat, la Pro TV, că acest tip de cartele telefonice încă sunt vândute în România fără un control al identității.
Cioloș a precizat că acestea sunt datele primite din partea serviciilor de informații.
El a precizat că situația va fi analizată în Guvern, pe baza unui document redactat de ministerele Justiției și Internelor, iar concluzile vor fi anunțate public.
Întrebat dacă este posibil ca atentate teroriste să fie și în România, prim-ministrul a afirmat că, potențial, riscul există, dar la acest moment lucrurile sunt sub control.
Vineri, Profit.ro a prezentat un document în care se arată că elemente simpatizante ale diferitelor entități teroriste, active în spațiul arabo-islamic, sunt semnalate cu activitate pe teritoriul național, persoanele implicate fiind declarate indezirabile și interzicându-li-se să intre pe teritoriul României pentru perioade cuprinse între 5 - 15 ani.
Ministrul Comunicațiilor, Marius Bostan, a anunțat, că va solicita discutarea în Parlament, în regim de urgență, a proiectului Legii securității cibernetice.
Actul normativ vizează introducerea de măsuri de protejare a securității cibernetice numai la categoriile de persoane juridice enumerate în art. 2, din proiectul de lege: 'autorităților și instituțiilor publice, persoanelor juridice deținătoare de infrastructuri cibernetice care susțin servicii publice sau de interes public, ori servicii ale societății informaționale, a căror afectare aduce atingere securității naționale sau prejudicii grave statului român, ori cetățenilor acestuia; persoanelor juridice, deținătoare de infrastructuri cibernetice care prelucrează date cu caracter personal; furnizorilor de rețele publice de comunicații electronice și furnizorilor de servicii de comunicații electronice destinate publicului'.
Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat, în 27 ianuarie 2015, că Legea privind securitatea cibernetică încalcă prevederile constituționale privind statul de drept și principiul legalității, precum și cele privind viața intimă, familială și privată, respectiv secretul corespondenței. Motivul invocat de către CCR este faptul că autoritatea națională în domeniul securității cibernetice ar trebui să fie un organism civil, pentru a garanta aceste drepturi, și nu Centrul Național de Securitate Cibernetică (CNSC), care funcționează deja în cadrul SRI, cu personal militar.
CITEȘTE ȘI Băncile angajează foști ofițeri de informații pentru a-și spiona angajațiiLa finele anuluui trecut a fost aprobată Legea "Big Brother", care permite organelor de urmărire penală, organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale și instanțelor să aibă acces rapid la datele de identificare ale clienților operatorilor de telecomunicații,
Legea stabilește că, la solicitarea instanțelor de judecată, a organelor de urmărire penală ori a organelor de stat cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale, cu autorizarea prealabilă a judecătorului, furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului și furnizorii de rețele publice de comunicații electronice pun la dispoziția acestora, de îndată, dar nu mai târziu de 48 de ore, datele de trafic, datele de identificare a echipamentului și datele de localizare, în conformitate cu prevederile referitoare la protecția datelor cu caracter personal.
Aceste date solicitate vor putea fi păstrate de către operatori timp de până la cinci ani, în cadrul investigațiilor pentru combaterea infracțiunilor sau în domeniul apărării și securității naționale.
CITEȘTE ȘI EXCLUSIV SRI face instructaje contraspionaj și în companiile private: "Doar la cerere și gratuit"În același timp, datele de trafic referitoare la abonați și la utilizatori, prelucrate și stocate de către furnizorul unei rețele publice de comunicații electronice sau de către furnizorul unui serviciu de comunicații electronice destinat publicului vor putea fi șterse sau transformate în date anonime, atunci când nu mai sunt necesare la transmiterea unei comunicări, într-o perioadă care va putea dura până la trei ani, interval în care vor putea fi stocate.
Două explozii au fost înregistrate marți dimineață pe aeroportul internațional Zaventem din Bruxelles. La scurt timp, au fost semnalate patru explozii la stațiile de metrou Schuman și Maelbeek din Bruxelles, aflate în imediata apropiere a sediului Comisiei Europene (CE).
În cele două atentate separate, 31 de persoane au decedat, iar aproape 300 au fost rănite, dintre care câteva zeci sunt în stare critică.
Statul Islamic a revendicat atacurile.