Fostul cancelar al Germaniei Angela Merkel își apără energic cei 16 ani petrecuți la conducerea celei mai mari economii europene în cartea sa de memorii ”Freedom”, lansată marți în 30 de limbi, transmite AFP.
De când a demisionat în 2021, Merkel a fost acuzată că a fost prea blândă cu Rusia, lăsând Germania să depindă periculos de mult de gazul rusesc ieftin și că a provocat tulburări și creșterea extremei drepte prin politica sa de deschidere față de migranți, scrie News.ro.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
Autobiografia sa este lansată în timp ce războaiele fac ravagii în Ucraina și în Orientul Mijlociu, Donald Trump se întoarce la Casa Albă, iar Germania se confruntă cu alegeri anticipate după ce coaliția sa de guvernare s-a prăbușit luna aceasta.
După ani de zile în care a stat departe de ochii publicului, ea a acordat mai multe interviuri presei, reflectând asupra copilăriei sale sub comunismul est-german și asupra întâlnirilor tensionate cu președintele rus Vladimir Putin și cu Trump, care, în opinia sa, ”a fost captivat de politicieni cu trăsături autocratice și dictatoriale”.
În memoriile complete, ea oferă informații suplimentare despre gândurile și acțiunile sale - inclusiv în timpul afluxului masiv de refugiați din 2015, care a ajuns să definească ultimii ani ai conducerii sale.
Afluxul de refugiați
Criticii au acuzat că refuzul Angelei Merkel de a respinge un număr mare de solicitanți de azil la frontiera austriacă a dus la peste un milion de sosiri și a alimentat ascensiunea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Declarația Universală a Drepturilor Omului stipulează: „Orice persoană are dreptul de a solicita și de a se bucura în alte țări de azil împotriva persecuției”.
Merkel, care la acea vreme a pozat pentru un selfie cu un refugiat sirian, spune că încă „nu poate înțelege cum cineva poate presupune că o față prietenoasă într-o fotografie ar putea încuraja oamenii să își părăsească țara natală în masă”.
În timp ce afirmă că Europa „trebuie să își protejeze frontierele externe”, ea subliniază că „bogăția și statul de drept vor face întotdeauna din Germania și Europa destinații de dorit”.
În plus, ea scrie că deficitul de lucrători calificați al Germaniei, care îmbătrânește rapid, face ca imigrația regulată să fie „inevitabilă”.
Declarația sa de atunci - „wir schaffen das” în germană, sau „putem face acest lucru” - a fost „o frază destul de obișnuită” care a semnalat „o determinare de a rezolva problemele, de a face față eșecurilor, de a trece peste depresii și de a veni cu idei noi”, spune ea.
În ceea ce privește AfD, ea avertizează partidele principale din Germania că, dacă încearcă „să o țină în frâu prin însușirea subiectelor sale preferate și chiar prin încercarea de a o depăși în retorică fără a oferi soluții reale... vor eșua”.
Legăturile cu Rusia
Merkel, care vorbește limba rusă, își apără, de asemenea, relațiile pe care le-a avut de-a lungul anilor cu Putin, care vorbește germana. Acest lucru s-a întâmplat în ciuda îndoielilor sale cu privire la fostul agent KGB, care odată a permis unui labrador să intre la o întâlnire între ei, aparent jucându-se cu frica ei de câini.
Ea îl descrie pe liderul rus ca fiind „o persoană aflată în permanență în căutarea unor semne de comportament denigrator la adresa sa și totuși întotdeauna gata să nu-i respecte pe ceilalți, de exemplu, angajându-se într-un joc de putere canin și făcând pe toată lumea să aștepte”.
Cu toate acestea, ea spune că a avut „dreptate să facă un punct de vedere, până la sfârșitul mandatului, pentru a păstra contactul nostru cu Rusia”.
„La urma urmei, Rusia este una dintre cele două mari puteri nucleare ale lumii, alături de Statele Unite, și un vecin geografic al Uniunii Europene”.
Ea își apără, de asemenea, opoziția față de aderarea Ucrainei la NATO la summitul de la București din 2008, considerând că este iluzoriu să se creadă că statutul de candidat ar fi protejat-o de agresiunea lui Putin.
Ea își amintește că s-a întors acasă de la summit îngrijorată de „lipsa unei strategii coerente a NATO pentru a face față Rusiei”.
Politica energetică
Atacul la scară largă al Rusiei asupra Ucrainei în 2022 și sabotarea conductelor Nord Stream au izolat Germania de gazul rusesc ieftin, în detrimentul economiei sale.
Merkel respinge însă criticile pentru faptul că a permis construirea conductelor din Marea Baltică, subliniind că Nord Stream 1 a fost aprobat de predecesorul său Gerhard Schroeder, prieten vechi al lui Putin. În ceea ce privește Nord Stream 2, pe care l-a aprobat după anexarea Crimeii de către Rusia în 2014, Merkel susține că, la momentul respectiv, ar fi fost dificil să convingă companiile și utilizatorii de gaze din Germania și din multe state membre ale UE să accepte să importe gaze naturale lichefiate mai scumpe din alte surse.
Merkel susține că gazul a fost necesar ca sursă de energie tranzitorie, deoarece Germania urmărea atât trecerea la energia regenerabilă, cât și eliminarea treptată a energiei nucleare în urma dezastrului de la Fukushima din Japonia din 2011.
De asemenea, ea se opune revenirii Germaniei la energia nucleară, scriind: „Putem atinge obiectivele climatice fără energie nucleară și să obținem succes tehnologic, dând în același timp altor țări curajul de a ne urma exemplul”.
