Celebra revistă americană National Geographic recomandă România.
Compară Alpii Elvețieni cu munții românești: „Alpii Transilvaniei oferă vizitatorilor faună sălbatică abundentă, situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO și sate pitorești, fără aglomerație”.
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
„În timp ce Alpii elvețieni au fost de multă vreme destinația prestabilită pentru evadările montane în Europa, Alpii Transilvăneni ai României oferă munți la fel de maiestuoși la o fracțiune din cost. Transilvania, al cărei nume latin înseamnă „pământ dincolo de pădure”, a fost de secole o răscruce de civilizații. Influențele romane, otomane, maghiare și săsești și-au pus amprenta pe orice, de la arhitectură la bucătărie.
Desigur, Transilvania este patria lui Dracula (...) Alpii Transilvaniei, parte a lanțului muntos Carpați, sunt unele dintre ultimele locuri sălbatice de pe continent și găzduiesc cele mai mari populații de carnivore mari din Europa, inclusiv aproximativ 6.400 de urși bruni și peste 2.000 de lupi, alături de căprioare roșii, râs și zimbrul european sau sântul”, scrie prestigioasa revistă, citată de Adevărul.
Via Transilvanica trece de la nord la sud în România, rătăcind pe lângă vârfuri sălbatice și 12 situri incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO. Traseul este poate una dintre cele mai bune modalități de a experimenta minunile naturale și culturale ale regiunii, cum ar fi orașele tradiționale precum Sighișoara.
Vizitatorii orașului pot fi martori direct la pajiștile abundente cu flori sălbatice – o „tapiserie de culoare” care susține producția tradițională de miere și oferă un habitat crucial pentru polenizatorii pe cale de dispariție, mai scrie publicația.
National Geographic trece în revistă și Parcul Național Piatra Craiului, care găzduiește această recompensă naturală, împreună cu crestele sale dramatice de calcar alb și pădurile curate: „Fanii filmului ar putea recunoaște peisajele sale pitorești din filmul Cold Mountain, dar adevăratele vedete sunt biodiversitatea remarcabilă a parcului și rețeaua de trasee de drumeții. Vizitatorii pot traversa una dintre ultimele păduri vechi din Europa, în timp ce țin cu ochii de o parte din fauna sălbatică impresionantă”.
O destinație de schi accesibilă și situri culturale
Pentru cei care caută senzații tari de iarnă „fără prețuri elvețiene”, iarna transformă Piatra Craiului într-o destinație de schi accesibilă. Pârtiile pot fi mai puțin extinse, dar oferă condiții impecabile și ospitalitate montană autentică la prețuri mici.
În timp ce un permis de zi pentru sezonul de vârf la emblematica stațiune Zermatt din Elveția costă în jur de 102 dolari (în franci elvețieni), prima stațiune de schi Poiana Brașov din România oferă un bilet de teleschi pentru o zi întreagă pentru aproximativ 46 dolari (în lei).
„Dincolo de minunile naturale, moștenirea culturală a regiunii se dovedește la fel de convingătoare. Autostrada Transfǎgǎrasan, o călătorie pe o serpentină de 56 de mile (90 de kilometri) prin Munții Fǎgǎraș, la 8.000 de picioare, este cea mai înaltă parte a Alpilor Transilvaniei. Oferă călătorilor una dintre cele mai spectaculoase călătorii din Europa. Două orașe istorice, Sibiu și Brașov reprezintă tabere de bază bune”, scrie publicația.
Recomandări călduroase pentru cazare în Sibiu
„Cu o populatie de peste 154.000 de locuitori, Sibiul emană un caracter medieval. Vechiul oraș medieval al orașului este împărțit între un oraș de sus, cocoțat de-a lungul unei terase, și un oraș de jos, situat de-a lungul râului Cibin, care amintește de Berna din Elveția și de designul său similar pe două niveluri pe vârful râului Aare.
Fondat de coloniștii sași în secolul al XII-lea, centrul istoric al Sibiului își prezintă încă trecutul cu rămășițe ale zidurilor de cărămidă roșie construite pentru a contracara atacurile turcești din secolele al XV-lea și al XVI-lea – supranumit „Orașul Roșu”.
Trei turnuri de veghe originale stau mărturie pentru măiestria coloniștilor. Printre atracțiile culturale se numără Muzeul Brukenthal în stil baroc austriac , plin cu picturi, gravuri și cărți rare și arhitectură religioasă impresionantă care cuprinde tradițiile luterane, ortodoxe și catolice”.
Brașov, cetate fondată de cavalerii teutoni în 1211
Brașovul a devenit una dintre cele șapte cetăți cu ziduri ale Transilvaniei, fondată de cavalerii teutoni în 1211 . Orașul și-a câștigat numele german Kronstadt (Orașul Coroanei) prin bogăția acelor negustori germani care au prosperat la această răscruce dintre rutele comerciale otomane și vest-europene. Astăzi, este un oraș fermecător, accesibil pe jos, cu 277.945 de locuitori, cu fortificații vechi de secole și turnuri care amintesc de Lucerna, Elveția.
Vizitatorii se pot strecura prin Strada Sforii, de 4 picioare lățime, una dintre cele mai înguste pasaje din Europa, unde legenda susține că cuplurile care se sărută aici nu se vor despărți niciodată. Impozanta Biserica Neagră (Biserica Neagră) își ia numele de la „Marele Foc” din 1689 care i-a întunecat zidurile, iar în interior, găzduiește cea mai mare orgă din Europa de Est.
De pe terasa Muntelui Tâmpa, literele care scriu „Brașov” sunt vizibile de kilometri, precum semnul emblematic al Hollywood-ului.
Alpii Transilvaniei ar putea să nu aibă recunoașterea numelui omologului lor elvețian, dar tocmai acesta este farmecul lor. Printre acești munți mai puțin călătoriți, vizitatorii găsesc nu doar vârfuri înalte, ci și o porțiune conservată a României, unde continuă modurile tradiționale de viață. Este un loc cu ritm lent unde călătorii aventuroși pot experimenta o Europă sălbatică, autentică și plină de mirare.
„Unde să stai și ce sî mănânci”
Pentru rusticitatea contemporană, încercați Matca, o proprietate Relais & Châteaux cu 18 camere și 20 de vile, situată în Simon, România, recomandă National Geographic: „Frumosul hotel din lemn și piatră oferă activități precum apicultura, scăldat în fân și drumeții și oferă un centru spa de lux, sală de sport și restaurant cu vedere la Munții Bucegi.
Pentru un sejur mai puțin ostentativ, luați în considerare Stațiunea Valea Verde din Cund, situată într-un sat săsesc restaurat, unde camerele au mobilier artizanal și textile țesute local”.
În ce privește mâncarea, publicația precizează că „bucătăria românească oferă alternative încântătoare la produsele de bază elvețiene pentru călătorii care doresc să guste mâncărurile locale”.
„Caș, o brânză tradițională din lapte proaspăt de oaie se găsește în piețele fermierilor locale. În timp ce brânzeturile Emmental și Gruyère sunt alte preferate elvețiene, Transilvania vine cu brânză de burduf (brânză învechită fermentată în coajă de pin sau înveliș de piele de animal) care oferă arome la fel de complexe. Elvețienii se bucură de rösti sau de cartofi prăjiți, în timp ce românii înghit mămăligă”, notează publicația.
