Tribunalul București a decis, vineri, printr-o hotărâre care poate fi atacată cu recurs, cererea Ministerului pentru Societatea Informațională (MSI) de suspendare a plății prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013 privind asigurarea legalității licențelor Microsoft utilizate în mai multe instituții publice.
“Respinge ca inadmisibilă cererea de suspendare a executării contractului întemeiată pe articolul 14 și articolul 15 din Legea 554/2004. Respinge ca neîntemeiată cererea de suspendare a executării contractului întemeiată pe dispozițiile OUG 34/2006 (…)”, se arată pe pagina web a instanței.
La finele anului 2014, în urma unei analize efectuate de către o comisie a MSI, conducerea instituției a anunțat că există argumente întemeiate pentru a solicita instanței suspendarea executării plăților prevăzute într-un contract încheiat în aprilie 2013.
Potrivit contractului, MSI trebuia să achite în octombrie 2014 o tranșă de 50 milioane de lei. Întârzierea plății ar fi generat penalități de 0,1% pentru fiecare zi după 1 ianuarie 2015.
Prin deschiderea unei acțiuni în instanță, plata penalităților se suspendă până la o decizie irevocabilă și definitivă.
La finele anului 2014, MSI a solicitat Curții de Apel București, în calitate de reclamant, suspendarea executării unui act încheiat în aprilie 2013. Instanța și-a declinat competența către Tribunalul București printr-o decizie din martie 2015.
De asemenea, într-un alt dosar înregistrat la Tribunalul București, MSI a solicitat o acțiune în constatare.
Pârâții în dosarul înregistrat la Tribunalul București sunt D-CON.NET.AG (actualmente Sznotech Global Services Swityerland AG), Unicredit Bank Romania, D-CON. NET GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweitz AG și DIM Soft SRL (actualmente Synotech Global Services România SRL).
În acest dosar, Microsoft România are calitatea de intervenient. Prin intervenient se înțelege persoana care intervine în proces pentru a-și apăra un drept sau pentru a spijini apărarea altei persoane.
“Obligă pe reclamant (MSI - n.r.) la plata sumei de 10.000 lei către pârâta Unicredit Bank, cu titlu de cheltuieli de judecată, constând în onorariu de avocat redus conform articolului 451, aliniatul 2 din Codul de procedură civilă. Ia act de precizarea pârâtelor Synotech Global Services Switzerland AG și Synotech Global Services România, în sensul că înțeleg să solicite cheltuieli de judecată pe cale separate”, se mai spune în sentința instanței.
În iulie 2013, conform datelor instituției, MSI a plătit 25 milioane de lei (5,63 milioane de euro) către UniCredit Bank Romania pentru utilizarea a 186.087 licențe Microsoft de către Ministerul Educației, în baza unui contract cesionat băncii de D-CON.NET AG.
Plata a reprezentat ultima tranșă (a treia) dintr-un contract încheiat în august 2011 și valabil până la 31 decembrie 2012, prin care ministerul s-a obligat să achite D-CON.NET AG, în trei tranșe, suma de 13,9 milioane de euro pentru închirierea dreptului de utilizare a unui număr de 186.087 de licențe Microsoft pentru Ministerul Educației.
Anterior, ministerul a achitat două tranșe, respectiv 3.746.748 euro în anul 2011 și 5.078.925,50 euro în anul 2012, potrivit datelor instituției.
În urma unei licitații din iulie 2009, Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale (actualul MSI) s-a obligat să plătească, până în 2012, suma de 90,18 milioane de euro (TVA inclusă) pentru dreptul de utilizare a unui număr de 163.427 licențe Microsoft de către circa 30 de instituții publice, printre acestea numărându-se mai multe ministere.
Furnizorul dreptului de utilizare a licențelor a fost asocierea de firme D-CON.NET AG, D-CON.NET GmbH, Comsoft Direct AG, Bechtle Holding Schweiz AG, Dim Soft SRL și Microsoft România (în calitate de subcontractant), singurul ofertant care s-a înscris la licitația organizată de minister.
Contractul încheiat între D-CON.NET AG și minister a fost cesionat către UniCredit Bank în septembrie 2009.
În intervalul 2010-2012, MSI a plătit, în trei tranșe, suma de 90,18 milioane de euro pentru închirierea cu opțiune de cumpărare a drepturilor neexclusive de utilizare a licențelor Microsoft pe o durată de 3 ani, până la 30 septembrie 2012, pentru instituțiile administrației publice centrale.
În total, pentru utilizarea licențelor Microsoft în perioada 2009-2012, suma pe care ministerul a plătit-o s-a ridicat la 104,1 milioane de euro, respectiv 90,2 milioane de euro și 13,9 milioane de euro.
Pentru asigurarea legalității licențelor Microsoft utilizate în instituțiile publice în intervalul 2013-2015, părțile au încheiat un alt contract în valoarea totală de 33,25 milioane de euro.
Plățile urmau să fie efectuate în perioada 2013 - 2015 în trei tranșe egale anuale de 11.084.730,86 euro.
În intervalul 2005-2009, autoritățile române au achitat pentru utilizarea licențelor Microsoft în perioada 2004-2009 suma de 105,08 milioane de dolari.
Sumele au fost plătite în baza unui contract semnat în aprilie 2004 între Secretariatul General al Guvernului (SGG) și Fujitsu Siemens Computers GmbH Austria, partenerul Microsoft Ireland Operations Limited.
În septembrie 2014, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Codruța Kovesi, a solicitat procurorului general al Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție să ceară Senatului și Camerei Deputaților aviz pentru urmărirea penală a foștilor miniștri Ecaterina Andronescu, Valerian Vreme și Șerban MIhăilescu.
De asemenea, Kovesi a solicitat formularea unei cereri la Parlamentul European pentru avizarea urmăririi penale a lui Dan Nica.
Pentru alți cinci foști miniștri vizați în acest dosar, respectiv pentru Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Gabriel Sandu și Adriana Țicău, s-au formulat solicitări similare către fostul președinte Traian Băsescu.
Conform DNA, cerererile au fost formulate pentru că există suspiciuni în cazul foștilor miniștri în dosarul privind licențele Microsoft pentru școli.
În dosarul Microsoft, oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Nicolae Dumitru (patronul grupului de firme Niro) și fostul primar al municipiului Piatra Neamț, Gheorghe Ștefan, sunt acuzați de trafic de influență și spălare de bani, iar Gabriel Sandu, ministru al Comunicațiilor și Societății Informaționale în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, de luare de mită și spălare de bani.
Potrivit procurorilor, Dorin Cocoș ar fi pretins și primit 9 milioane de euro de la Claudiu Florică și Dinu Pescariu, pentru ca, prin intermediul Elenei Udrea, la acea vreme ministru al Dezvoltării Regionale și Turismului și vicepreședinte PDL, să asigure firmelor susținute de Claudiu Florică încheierea și derularea contractului de licențiere Microsoft cu Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale.
Claudiu Florică a fost reprezentant al firmei Fujitsu Siemens Computers, compania care a intermediat furnizarea licențelor Microsoft.
Totodată, potrivit procurorilor DNA, Dorin Cocoș ar fi cerut 17,5 milioane de euro pentru el, Gheorghe Ștefan și Gabriel Sandu, pentru a interveni în achiziționarea dreptului de utilizare a licențelor Microsoft, din care 15,7 milioane de euro ar fi ajuns în contul unor firme controlate de cei trei, direct sau prin intermediari.
