Germania a restabilit, pentru o perioadă de șase luni, controale la toate frontierele sale terestre pentru a combate imigrația ilegală, dar cu riscul unui efect de domino și al unor noi tensiuni cu restul Uniunii Europene, notează AFP.
De luni, controale de poliție mobile și staționare vor fi în vigoare la granițele cu Franța, Luxemburg, Olanda, Belgia și Danemarca, pe lângă cele instituite deja la frontierele cu Polonia, Cehia, Austria și Elveția, scrie Agerpres.
În principiu, astfel de controale la frontierele interne sunt interzise în spațiul Schengen, dar în cazul unor amenințări la adresa ordinii sau securității publice, ele pot fi introduse pe o perioada de șase luni, cu o prelungire totală care nu depășește doi ani.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Măsura aplicată de luni îi îngrijorează pe primarii din regiunile de frontieră, precum orașele Kehl și Strasbourg, legate de o parte și de alta a Rinului prin ''Podul Europei''. Primarii au cerut ca aceste controale ''să nu împiedice și să nu restrângă mobilitatea, coabitarea și viața'' locuitorilor.
Acționând pe peroanele tramvaiului transfrontalier dintre cele doua orașe, poliția germană a promis ''controale inteligente, nu sistematice, ci aleatorii'', potrivit lui Daniel Rosin, un purtător de cuvânt. ''Nu vrem să perturbăm traficul de cele două părți'', a spus el.
În extremitatea estică a țării, pe axa rutieră care leagă Germania de Polonia, un mic grup de manifestanți afișa, nu departe de punctul de control de la Frankfurt pe Oder, pancarte pe care scria ''Viitorul nu este închiderea'' sau ''Lumi deschise, spirit deschis, frontiere deschise''.
Comisia Europeană a reamintit că măsuri de acest fel ''trebuie să rămână strict excepționale'', și a pledat ca ele să fie ''proporționale''.
Berlinul a invocat necesitatea ''protejării securității interne împotriva amenințărilor actuale ale terorismului islamist și criminalității transfrontaliere''.
În ultimele săptămâni, Germania a fost lovită de o serie de atacuri islamiste comise de străini, dintre care cel mai grav a fost un atac cu cuțitul la Solingen, comis de un sirian și revendicat de gruparea jihadistă Statul Islamic.
De atunci, guvernul cancelarului Olaf Scholz a înăsprit măsurile împotriva imigrației ilegale, într-un context electoral dificil pentru el, cu o ascensiune puternică a extremei drepte în scrutinele regionale din Turingia și Saxonia la începutul lui septembrie.
Un al treilea scrutin va avea loc la sfârșitul acestei săptămâni în landul Brandenburg, de frontieră cu Polonia.
Germania a dus ani de zile o politică de azil deschisă, primind peste un milion de refugiați, mai ales sirieni, în 2015-2016, și peste un milion de ucraineni după declanșarea invaziei ruse în 2022.
Dar, sub presiunea politicii interne, Berlinul dă acum înapoi.
''Nicio țară din lume nu poate primi nelimitat refugiați'', a justificat ministrul de interne Nancy Faeser, chiar dacă numărul total al cererilor de azil în primele opt luni (160.000) a scăzut cu 21,7% pe un an.
''@Bundeskanzler Scholz, bine ai venit în club!'', a lansat pe rețeaua X prim-ministrul ungar Viktor Orban, principalul promotor de mai mulți ani în UE al unei linii dure față de migranți.
În Olanda, de asemenea, guvernul a prezentat foarte recent planuri de restricții drastice în materie de azil. Coaliția la putere, care include Partidul pentru Libertate (PVV), de extremă dreapta, vrea să înceapă astfel un proces de derogare de la anumite reguli europene în materie.
În Austria, ministrul de interne a prevenit deja că țara sa ''nu va accepta persoanele respinse de Germania''.
Grecia, țară aflată în prima linie a migrației, a apreciat că ''răspunsul nu poate fi desființarea unilaterală a Schengen și pasarea mingii către țările care au frontiere cu exteriorul UE''.
La rândul său, Varșovia a vorbit despre o măsură ''inacceptabilă''.
Și lucrătorii transfrontalieri se tem de obstacolele în calea liberei treceri. SSW, partidul minorității daneze din Schleswig-Holstein, land german la frontiera cu Danemarca, a criticat o măsură 'de acționism pur', cu efecte dezastruoase pentru cei în jur de 12.800 de lucrători care trec în fiecare zi frontiera.
