Întreprinderile mici și mijlocii din România suferă din cauza subcontractărilor pe care le fac pentru firmele mari care sunt plătite cu întârziere de către stat, a fost unul din avertismentele transmise la Profit.ro IMM.
Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News, a fost organizat cu sprijinul BRD, Garanti BBVA și Salt Bank, având ca partener organizațional IMM România
IMM-urile se împrumută mai mult pentru asigurarea capitalului circulasnt și pentru plata utilităților, mai puțin pentru investiții, iar programele de garantare ale statului au creat o dependență a acestora față de intervenția autorităților.
IMM Invest a lăsat chiar IMM-urile dependente de subvenționarea dobânzilor.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
O veste bună anunțată la conferință - România discută cu Comisia Europeană pentru renegocierea PNRR, proces în care va propune realocarea a circa 2 miliarde de euro către finanțarea IMM.
Mai mult, inteligența artificială va fi folosită anul acesta pentru analiza mai rapidă și mai eficientă a înscrierilor în programul Start-Up Nation.
România discută cu Comisia Europeană despre cererile de plată 3 și 4, a doua având termen de depunere în luna iunie, dar și pentru renegocierea PNRR, proces în care va propune realocarea a circa 2 miliarde de euro de la proiecte fără perspectivă de finalizare până la termenul final al PNRR (31 august 2026), către finanțarea IMM, a anunțat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș.
"Aproape zilnic avem aceste discuții pentru ceea ce înseamnă renegocierea planului național de redresare și reziliență și chiar mâine, din nou, ne vom deplasa la Bruxelles pentru a continua aceste discuții în privința deblocărilor de care avem nevoie, mai ales pentru cererile de plată trei și patru, pe care o păstrăm în formatul clasic, cum spunem noi, la termenul scadent din luna iunie.
Apoi, prin renegocierea PNRR-ului, încercăm să mai restructurăm din cererile de plată încât până pe 31 august 2026 să putem depune întreaga documentație pentru accesarea celor 28 de miliarde de euro din plan", a spus Boloș.
România are în cadrul PNRR 113 obiective de investiții și 28,3 miliarde euro alocați pentru aceste obiective de investiții. Până în prezent, au fost făcute plăți de 4 miliarde de euro, în timp ce încasările din cele două cereri de plată depuse, împreună cu prefinanțarea necesară, sunt la 9,2 miliarde euro. Până la 31 august 2026, investițiile asumate prin PNRR trebuie să fie finalizate.
Cererea de plată 3 rămâne în continuare una cu probleme, urmând ca zilele acestea România să primească o scrisoare oficială a CE, cu sumele pe care le suspendă și cele care vor fi plătite.
"Fiecare coordonator de reformă și investiție a fost analizat din această perspectivă, pentru a evita menținerea în continuare a investițiilor a căror implementare este scăzută și nu există perspectiva finalizării în termenul pe care l-am menționat, pe de o parte, iar pe de altă parte, foarte important, celebra cerere de plată trei pe care am depus-o în decembrie 2023 și pentru care, sper eu, în aceste zile, să primim scrisoarea oficială pentru a ne face cunoscut Comisia Europeană primele informații oficiale despre sumele pe care le suspendă și cele pe care ni le plătesc.
De aici vreau să subliniez că odată cu deciziile Curții Constituționale, pe când credeam că jalonul cu pensiile speciale este un jalon închis, tocmai s-a redeschis jalonul cu problema impozitării pensiilor magistraților. Din această perspectivă, vom avea un termen la dispoziție pentru a lua măsurile necesare în vederea rezolvării problemei de fond, aceea a echității și stabilirii acestor categorii de pensii. Pe de altă parte, rămân în continuare problemele care țin de conducerea AMEPIP, cu prețul usturător de 400 de milioane de euro.
Rămâne în continuare problema guvernanței corporative la Ministerul Energiei, cu alt preț usturător de 300 de milioane de euro, și, desigur, nou redeschisa problemă a impozitării pensiilor magistraților, care iarăși ne costă în jur de 200 de milioane de euro. În ce privește cererea de plată patru, cum vă spuneam, delegația noastră va discuta și problema următoarei cereri de plată, ca să nu creăm dificultăți în înțelegerea consecutivității acestor cereri de plată.
Aceasta intenționăm pe mai departe s-o depunem în luna iunie, tocmai pentru că avem unele jaloane destul de mature și să facem eforturi să închidem și restul de jaloane pe care încă le avem în discuție și sigur să ne încasăm o tranșă de bani însemnată, de 2,3 miliarde euro", a spus Boloș.
România vrea să realoce 2 miliarde din PNRR pentru IMM-uri
"Închei prin a vă spune că surpriza plăcută va fi pentru IMM-uri, de această dată în renegociere, pentru că banii care, să zicem, vor rezulta din relocările acestea de fonduri pe care le avem în cadrul PNRR-ului ca urmare a investițiilor cu ritm scăzut de implementare, vor fi propuși pentru relocare, să vedem măsura în care va accepta comisia, pentru zona de competitivitate economică și sumele sunt consistente. 2 miliarde de euro vor fi propuși pentru relocare, vă spun în premieră această informație.
Vom fi atenți cu partea de dezvoltare economică, pentru că noi considerăm că sprijinul pentru dezvoltare economică a României, pentru susținerea competitivității economice este foarte importantă în această perioadă, când toate statele membre ale Uniunii Europene își pregătesc mediul de afaceri pentru tranziția verde și digitală", a declarat ministrul.
Alte două scheme pentru sprijinirea IMM vor fi finanțate prin politica de coeziune.
"Intenționăm ca pe de o parte, în PNRR să avem o sumă consistentă, deci peste 2 miliarde de euro propuși pentru sprijinul IMM-urilor și tot în premieră, vă spun în politica de coeziune, pentru că este de asemenea, în perioada în care modificăm programele operaționale din politica de coeziune, vom veni din nou cu două scheme de finanțare pentru IMM-uri, tocmai în contextul acesta în care activitățile de producție pe care noi le considerăm relevante sunt cele care trebuie să dea greutate sprijinului pe care îl alocăm pentru IMM-ul și pentru mediul de afaceri în general", a anunțat Boloș.
Un prim draft cu modificări a fost trimis Comisiei deja, iar o formă oficială aprobată a PNRR modificat ar putea fi gata în iunie.
"Ieri am trimis primul draft de modificări la comisie, ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut în prezența domnului prim-ministru cu fiecare coordonator de reformă și investiție și sperăm să închidem în luna aprilie aceste discuții astfel încât să putem să avem forma oficială aprobată a modificărilor și a renegocierii PNRR-ului undeva în luna iunie. Din păcate pentru noi, procedurile care sunt la nivelul Comisiei Europene sunt destul de greoaie pentru modificarea PNRR. Pe partea de politică de coeziune, unde avem propunerile pentru ceea ce înseamnă sprijinirea mediului de afaceri, încă 500 de milioane de euro, sunt modificările de programe, probabil vor fi mai rapizi, adică undeva în jur de luna aprilie-mai să avem aceste aprobări încât să putem lansa cât de curând posibil noile scheme de finanțare, orientate în principal spre IMM-uri și pe spre activitățile de producție", a spus Boloș.
Forma finală a măsurilor propuse pentru renegociere va fi decisă în urma discuțiilor cu CE.
"Poate că nu chiar 100% în forma care am propus-o noi, că așa se derulează negocierile, cu plusuri și minusuri, însă eu cred cu tărie că e momentul în care sprijinirea mediului de afaceri trebuie să fie consistentă, pentru a urni din loc dezvoltarea economică și a crea locuri de muncă și investiții, lucruri care deschid perspectiva unei dezvoltări sustenabile pe termen lung a României", a afirmat ministrul.
Necesitatea flexibilizării condițiilor de acces pentru IMM-urilor la fonduri a fost ridicată de un antreprenor prezent la eveniment.
140 de companii și organizații s-au înscris pentru a face parte din grupul de lucru.
În momentul în care un mic antreprenor, care are resurse limitate, încearcă să acceseze fonduri europene, există o povară excesivă în ceea ce privește birocrația, a afirmat Eugen Tofan, de la Change-revolution.com. Acesta a întrebat despre o posibilă flexibilizare a condițiilor pentru firme și a criticat și rigiditatea cu care sunt controlați ulterior cei care implementează astfel de proiecte.
"Sunt întrebări pe care le-am auzit mod frecvent la întâlnirile pe care le-am avut cu reprezentanții mediului de afaceri. Cu certitudine, scopul nostru nu este de a sancționa pe cel care a accesat finanțarea europeană. Scopul nostru este de a-l sprijini și ai da sfaturile cele mai bune, pentru ca acea investiție la care s-a angajat beneficiarul final, la care s-a angajat antreprenorul, să aducă roade.
Când spun roade, mă gândesc atât la sustenabilitatea afacerii pe care a propus-o și a finanțat-o din fonduri europene, dar și la ceea ce înseamnă, cum spuneam, crearea de locuri de muncă, atragerea de investiții în economie.
Chiar azi am cu conducerile autorităților de management o întâlnire și o să ridic această probleme să fie foarte atenți, pentru că nu avem ca și scop sancționarea, nicidecum, a antreprenorilor, ci sprijinul lor, pentru ca investiția pe care au realizat-o să fie sustenabilă și să aibă efectul scontat", a răspuns Boloș.
Totodată, în urma întâlnirilor cu reprezentanții mediului de afaceri s-a propus constituirea unui grup de lucru pentru simplificare și de birocratizare.
Grupul de lucru ar trebui să conducă la soluții pentru simplificarea accesării de fonduri UE.
"Cred în acest proces de debirocratizare și simplificare ca un proces continuu, în care primind feedback-ul de la antreprenor, primind feedback-ul de la cei care accesează fondurile, noi suntem datori să identificăm toate soluțiile și să luăm toate măsurile necesare pentru ca acest proces de accesare să devină unul prietenos și să putem asigura condiții de normalitate în privința accesării fondurilor europene", a spus acesta.
Până în prezent, s-au înscris 140 de companii și organizații pentru participarea la grupul de lucru, care vizează propuneri de simplificare.
"Grupul acesta este acum în curs de operaționalizare, întâlnirile vor fi lunare. Pentru că nu putem vorbi cu toată lumea, atunci a fost cumva grupul constituit ca urmare a consultărilor cu mediul de afaceri. Vă promit că vom identifica soluțiile cele mai adecvate, pentru ca ușor-ușor procesul acesta de simplificare și de modernizare să prindă contur", a declarat Boloș.
IMM-urile din România suferă din cauza subcontractărilor pe care le fac pentru firmele mari care nu sunt plătite cu întârziere de către stat, semnalează Florin Duma, președinte IMM România.
“În infrastructură nu sunt plățile făcute la timp. Firmele mari care iau contractele sunt plătite cu întârziere [de la bugetul de stat] și IMM-urile subcontractoare la fel. Am ridicat problema și în cadrul întâlnirii pe care am avut-o cu domnul președinte Ilie Bolojan. Una dintre chestiunile discutate a fost întârzierea plăților de [la buget] privind concediile medicale.
Nu e normal să finanțăm noi [bugetul] României. Considerăm că neplata acestor sume are efecte negative asupra economiei românești, iar rezolvarea acestei probleme ar putea reprezenta una dintre soluțiile concrete pentru îmbunătățirea situației generale a IMM-urilor. Când domnul Bolojan era la consiliul județean, făcea credit ca să nu întârzie plățile. Credem că e o soluție pentru toate consiliile județene”, a declarat Florin Duma.
El a semnalat și faptul că IMM-urile din România sunt încă departe de 70% din PIB, cât e media europeană. Iar „Ordonanța trenuleț”, prin majorarea impozitului pe dividende, a luat din banii pentru dezvoltare a IMM.
“Pentru noi, întreprinzătorii mici și mijlocii, efectele sunt semnificative, mai ales în cazul creșterii impozitului, aspect pe care îl analizăm an de an. Mulți dintre noi ne finanțăm activitatea din dividende, adică din profitul obținut” a spus reprezentantul IMM.
IMM-urile se împrumută mai mult pentru asigurarea capitalului circulasnt și pentru plata utilităților, mai puțin pentru investiții, iar programele de garantare ale statului au creat o dependență a acestora față de intervenția autorităților, a transmis Lidia Capmare, Director Departament EUNAT (Fonduri europene și programe naționale, BRD Groupe Société Générale.
“Am constatat în ultima perioadă o preocupare semnificativă legată de nevoia de finanțare, care nu este neapărat suficient adresată. Mai exact, vorbim despre necesitatea de finanțare a capitalului circulant.
Observăm în prezent un apetit crescut pentru finanțarea activității curente și unul destul de scăzut pentru finanțarea investițiilor. 80% se ia pentru capital circulant și 20% pentru investiții. Din păcate, necesitatea de finanțare a capitalului circulant, cum ar fi asigurarea stocurilor de materii prime, tinde să pună în plan secund dezvoltarea serviciilor și investițiile” a declarat Lidia Capmare.
Oficialul băncii a mai spus că sistemului bancar este unul dintre partenerii de bază ai statului pentru programele de finanțare IMM, cum e IMM Invest, carer a funcționat cu succes între 2020 și 2024.
“Menționez aici că sistemul bancar a încercat să compenseze inclusiv lipsa capacității administrative existente la nivelul ministerelor, mai ales în ceea ce privește creșterea gradului de absorbție a fondurilor nerambursabile.
Unii încep să intre în insolvență
“Vreau să subliniez și rolul important al programelor guvernamentale și, implicit, al programelor de garantare. Anul trecut am reușit să obținem o performanță notabilă în acest domeniu, chiar dacă în prezent o serie de companii încep să intre în insolvență, lucru vizibil în indicatorii financiari.
Din punctul nostru de vedere, existența instrumentelor financiare—fie că vorbim despre parteneriate cu instituții financiare internaționale, fie despre programe guvernamentale—rămâne justificată.Chiar dacă implementarea unor astfel de programe a întâmpinat anumite dificultăți, inclusiv din cauza componentelor nerambursabile, în final acestea au contribuit la creșterea gradului de capitalizare a companiilor beneficiare”, spune Lidia Capmare.
Ea a dat exemplul celui mai mare program de profil, IMM Invest, cu bune și cu rele. Pe partea de beneficii, oficialul băncii a enumerat creșterea gradului de capitalizare al IMM, menținerea apetitului investițional în cele două crize, pandemică și cea a războiului de la graniță, și per total, contribuția pozitivă a programului la creșterea economică.
Pe parte negativă, programul a creat o dependență în piață de măsura de subvenționare a dobânzii, care a dispărut odată cu programul.
Totodată, acesta n-ar fi beneficiat de suficientă predictibilitate legislativă.
Inteligența artificială va fi folosită anul acesta pentru analiza mai rapidă și mai eficientă a înscrierilor în programul Start-Up Nation, a anunțat secretarul de stat în Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului Terente Ciui.
Acesta a subliniat că digitalizarea este o prioritate a programelor cu finanțare de la buget sau din fonduri europene administrate de minister, iar IMM-urilor care urmează această orientare vor susține economia.
În acest context, Terente Ciui, a subliniat că statul va Investi în dezvoltarea competențelor de afaceri, nu doar în dezvoltarea afacertilor în sine, iar 30.000 de persoane vor beneficia de cursuri de formare antreprenorială.
”Vom folosi inteligența artificială pentru analiza mai rapidă și mai eficientă a înscrierilor”, a anunțat în context secretarul de stat în Ministerul Economiei.
De asemenea, vor fi finanțate afaceri noi care produc în România și livrează bunuri cu valoare adăiugată inclusiv în mediul rural.
Terente Ciui a mai menționt printre prioritățile ministerului simplificarea birocrației în relația cu mediul de afaceri și digitalizarea IMM-urilor în special
”Informatizarea, digitalizarea au crescut exponențial în ultimii ani și IMM-urile care vor urma acest pas sigur că vor susține economia românească, sunt optimist”, a afirmat demnitarul.
Potrivit acestuia, în scurt timp ministerul va face publică și schema de anul acesta pentru industria prelucrătoare, iar tot anul acesta ar urma să fie finalizată selecția celor au depus cereri de finanțare pentru programul Construct Plus.
Florin Dănescu, președintele Asociației Române a Băncilor (ARB), punctează importanța dialogului între industria bancară și decidenții politici din România, dar și ajungerea la un punct de vedere comun între ambele părți, astfel încât să crească nivelul de bancabilitate al IMM-urilor, principalul motor al economiei românești.
IMM-urile contribuie cu 62% la PIB țării și cu mai mult de 70% la numărul de locuri din România.
„Până când nu vom avea această percepție comună, nu vom ști ce să facem sau vom avea păreri diferite și vom arunca vina de la unul la altul. Cam asta se întâmplă de foarte mulți ani. Se lucrează atât de mult după rating și percepții favorabile, să fim iubiți, să spunem ce lumea vrea să audă - asta a devenit o problemă de dez-educație în România și e foarte greu să mai schimbi ceva. Teoria rezistenței la schimbare spune că rezistența e tot mai mare cu cât percepția asupra realității este greșită”, precizează Florin Dănescu.
Președintele ARB atrage atenția și asupra percepției negative care există în rândul populației, dar și a antreprenorilor în ceea ce privește industria bancară.
„Percepția este că băncile nu vor să finanțeze, să ajute mai mult economia României. Noi de 10 ani spunem că băncile au cei mai buni indicatori. Aduceți-vă aminte că la trista zi în care perspectiva de rating a României a trecut la negativ în justificarea făcută de agenția de rating industria bancară era trecută la un lucru bun care parcă a ajutat să nu se ducă la mai negativă concluzia.
O altă problemă menționată de acesta este și apetența IMM-urilor pentru creditele comerciale, care sunt „cam de 2 ori cât creditul bancar și care înseamnă riscuri foarte mari, de la insolvență și până la necunoașterea partenerului”.
„E adevărat, este mai puțină birocrația, dar sunt costuri foarte mari. Dacă ai un credit comercial și plătești mai scump produsul pentru amânarea la plată de 2 luni cu 1 leu la 10 lei pare 10%, în termeni de dobândă e 60%. Deci are un cost creditul ăsta comercial, are un volum colosal de mare, de 2 ori mai mare decât industria bancară, cu costuri mult mai mari la procurarea acelei mărfuri”, mai spune președintele ARB.
Florin Dănescu atrage atenția și asupra nivelului de intermediere financiară din România, care este încă mult sub media europeană, de 24% comparativ cu 90%, iar în SUA e de 218%.
„Cred că avem o prea mare mândrie în a nu avea credit”, subliniază el.
„Cantitativ suntem pe ultimul loc din Europa ca numărul de IMM-uri la mia de locuitori sau milionul de locuitori. Deci cantitativ nu stăm prea bine.
Apoi, 30% din IMM-uri au un capital negativ în medie de 10 ani. Asta arată că în structură avem o problema enormă în motorul principal al economiei românești și care nu trebuie descurajat, criticat, ci trebuie găsită problema, acceptată de toate părțile, prioritizată și lucrat la treaba asta. Numai 25% din IMM-uri au avut sau au un credit bancar. 50% din firme spun că au întârzieri la plată și de la stat și de la mediul privat. Deci avem o problemă de structură.
Mergem la calitate. Productivitatea este un cuvânt care nu se mai spune în România de mai mult de 10 ani, pare că e o limbă străină. În România, un salariat al unui IMM aduce o valoare adăugată pe o perioadă de un an de 26.500 de euro, în timp ce, la nivel european, media e de 54.000 de euro. Deci și la productivitate avem o problemă”, mai spune Florin Dănescu.
Pentru îmbunătățirea ratingului de țară, acesta afirmă că trebuie „măcar să comunicăm onest că vom demara un proces de reformă”.
Vicepreședinta Băncii Comerciale Române nu se așteaptă ca statul să încheie prea curând procesul de digitalizare. Dar cheamă băncile și ceilalți actori implicați în economie să investească în susținerea întreprinderilor mici și mijlocii – dintre care cele mai multe sunt firme foarte mici -, prin asigurarea unei predictibilități, a investițiilor în digitalizare și în educația antreprenorială.
„Provocarea majoră este cum să faci față într-un mediu inflaționist unei supraaglomerări de schimbări impredictibile și cum poți ca și antreprenor să reușești să-ți crești business-ul, să crești forța de muncă și să poți să gestionezi pe termen mediu și lung, nu pentru un an de zile, business-ul tău. Aici este provocarea”, spune Dana Dima, vicepreședintă a BCR, responsabilă cu aria de retail..
Dima spune că inflația a fost o provocare pentru firme anul trecut, dar că în ultimii 29 de ani firmele s-au tot lovit de perioade cu inflație ridicată. Pe termen mai lung este nevoie ca firmele să fie capabile să se adapteze mai ușor unor perioade turbulente și pentru acest lucru au nevoie de ajutor.
„Ceea ce am învățat în această perioadă este să nu așteptăm. Eu, personal, nu aștept niciodată și nu voi aștepta nici ca stat să digitalizeze 100%, pentru că nu se va întâmpla cel puțin până când voi termina eu cu perioada aceasta de viață”, spune Dima.
Prima investiție este în predictibilitate și nu este vorba despre predictibilitatea statului, ci despre cea a băncilor în relația cu antreprenorul.
„Gândiți-vă câți dintre noi, dintre români în general, nu neapărat antreprenori, nu reușesc să-și gestioneze barierele generate de lucrurile care se schimbă peste noapte. Predictibilitatea este esențială”, spune Dana Dima.
A doua investiție este cea în digitalizare, care generează accesibilitate și transparență eficiență.
„Digitalizarea, deși ne sperie, a făcut extraordinar de mult bine”, spune Dima. „Haideți să digitalizăm partea noastră, să nu mai așteptăm de la stat!”.
Dima explică cum volumele de credite IMM Plus au crescut cu 50% după procesul de digitalizare, în care informațiile au fost prezentate clar pentru clienți sau cum la BCR creditele pentru microîntreprinderi au crescut cu peste 10% pe stoc și sunt așteptate să crească în continuare rapid ca urmare a procesului de digitalizare din BCR.
A treia investiție necesară este cea în educația, spune Dima. „Și nu vorbesc despre teoria dintr-o carte, vorbesc despre lucruri practice, educația antreprenorială poate aduce un beneficii esențiale și anume acela de a crea o strategie flexibilă în modul de abordare a unui business pentru un mic antreprenor”.
Dima spune că 70-80% dintre companiile din România sunt companii foarte mici, cu sub un milion de euro cifră de afaceri și care „se pierd pe drum foarte multe”.
Educația antreprenorială permite firmelor să fie flexibile, să asimileze perioadele dificile de pandemie, războaie, inflație sau pot absorbi mai ușor schimbările de reglementare ale programelor guvernamentale.
„Și dacă te uiți, cum se spune, la lucruri mărunte, la bits și bytes din ceea ce înseamnă un business plan și un mod în care se construiește un business mic, ai să observi că există costuri pe care nu știu să le gestioneze și trebuie să-i ajutăm. Există soluții prin care își pot genera un cash flow mult mai stabil decât ceea ce au. Există soluții care pot ajuta înainte de a fi finanțați. Dar până aici primul lucru pe care trebuie să-l facem este să-i facem să fie profitabili. Asta înseamnă să creăm un cadru educațional suficient de stabil și de solid, la firul ierbii”, spune Dima.
Vicepreședinta BCR dă exemplul programului de coaching pentru antreprenori al BCR, extins din programul pentru persoane fizice.
„Am spus, OK, dacă iau o companie mică dintr-un oraș mic și mă uit la ea față de ce se întâmplă în orașul respectiv - pentru că a compara cu cineva din America deja este prea mult - în orașul respectiv, compania respectivă cum arată? Cum arată față de ceilalți, cum arată cash flow-ul acelei întreprinderi? Și explicăm aceste lucruri acelui mic antreprenor, în momentul acela, în momentul în care își vede evoluția pe ultimii ani, vede ce s-a întâmplat în acel orășel mic, cu un model de business similar, deja crezi o aspirație, creezi o cunoaștere, iar cunoașterea și aspirația generează evoluție”, conchide Dima.
Băncile, explică Dima, trebuie să educe antreprenorii și pentru ca aceștia să-și poată prezenta afacerile în fața unor potențiali investitori și în același timp să simplifice ele însele accesul la finanțare, inclusiv cea prin programe guvernamentale autohtone sau europene, fără a mai aștepta vreun sistem performant din partea statului.
Firmele au avut în 2024 o mare provocare cu finanțarea capitalului circulant și o altă provocare, ce va continua și în acest an, dinspre rambursarea creditelor contractate prin programele guvernamentale, spune Cristina Andreea Totu, directoare a direcției pentru IMM din CEC Bank.
Ea îndeamnă antreprenorii să se apropie de bănci pentru a-și îmbunătății indicatorii financiari, dintre care cel mai pregnant e capitalul propriu negativ care afectează peste un sfert din firme.
„În cursul anului trecut o mare provocare a fost partea de finanțare a capitalului circulant. Contextul macroeconomic național și regional a însemnat o schimbare pe zona de furnizori, o schimbare pe zonă de produse, noi termene de plată, noi termene de încasare și așa mai departe”, spune Totu.
CEC a acordat anul trecut credite către firme de 1,9 miliarde de lei. Soldul împrumuturilor pentru IMM a ajuns la 7,3 miliarde de lei anul trecut, dintre care jumătate sunt linii de credit pentru finanțarea capitalului circulant. Circa 30% din sumă este reprezentată de credite pentru investiții, susținute nemijlocit de CEC Bank sau prin programe cu fonduri UE.
„Am continuat de asemenea procesul de digitalizare și de automatizare pe foarte multe canale și fluxuri din bancă, însă în paralel cu prezența fizică, pentru că am constatat că antreprenorii români preferă discuțiile față în față, discuțiile nemijlocite cu un reprezentant al băncii. Ne ajută foarte mult faptul că suntem cea mai mare rețea teritorială din România și menținem această rețea teritorială cu circa 1000 de puncte la nivelul țării tocmai pentru a avea posibilitatea de a discuta cu toți antreprenorii”, spune Totu.
Anul 2024 a venit și provocarea în ceea ce privește rambursarea dobânzii pentru creditele IMM Invest, cu rambursarea ratelor de principal la creditele de investiții. „Anul 2025 credem că va necesita o atenție sporită din partea antreprenorilor și a băncilor tot așa, pe această pe această zonă de rambursare”, spune Totu.
În România se înregistrează un număr de 2,3 milioane de CUI unice. Dintre acestea, 864.000 au depus bilanț - 816.000 sunt IMM-uri. Din cele 816.000 de companii IMM, 230.000 au capitalul propriu negativ, atrage atenția Totu.
„Este nevoie de o mare apropiere din partea antreprenorilor față de finanțatori, ca să vedem cum reușim să îi ajutăm să depășească și să-și îmbunătățească indicatorii pentru a deveni mai bancabil decât sunt acum”.
„Pot apărea diverse sincope pe zona de investiții. Dau un exemplu foarte concret: producția unui echipament care durează mai mult decât a fost estimat inițial. Bineînțeles, obținerea de autorizații specifice care iarăși poate dura mai mult, fără să fie vina cuiva în mod special. Încurajăm antreprenorii să vină către noi. Ținem contactul cu ei pentru a identifica, și am făcut-o de fiecare dată, soluțiile în fiecare din aceste situații. Avem și un credit special pentru zona aceasta, dar pe care îl aplicăm în ultimă instanță, să spun așa”, adaugă Totu.
CEC a ajuns la active de 93,3 miliarde de lei la jumătatea anului trecut (+12%), dintre care 31,8 miliarde de lei credite acordate clientelei (nivel în stagnare), dintre care creditele acordate persoanelor juridice erau de 24,3 miliarde de lei, 2,1 miliarde în stadiul 3 de depreciere.
Companiile din comerțul online se confruntă cu o provocare pe zona educației, generată de faptul că persoanele care sunt angajate nu sunt pregătite pentru procesele care au loc în cadrul acestora, spune Cătălin Bordei, managing partner la Innobyte.
"Companiile sunt nevoite să investescă în acești oameni. Industria e-commerce-ului nu are nicio formă de învățământ în România chiar dacă a ajuns la niște cifre foarte mari, de miliarde de euro pe an, dar care nu are specializări pe această zonă în formele de educație din sistemul de stat", a afirmat Bordei.
El spune că ultimii ani au fost o perioadă prielnică pentru sectorul IT, care acum se mai temperează, dar această temperare nu poate fi considertă declin.
"Tehnologia este un domeniu care are un viitor foarte bun. Într-adevăr, contextul în care ne aflăm în momentul de față nu este neapărat cel mai prietenos și este normal ca anumite companii să dorească să-și eficientizeze operațiunile. Ceea ce vedem pe piața din România este că acei oameni la care s-a renunțat au fost în general oamenii care nu aveau proiecte productive la acel moment", a spus Bordei.
Reprezentantul Innobute susține că firmele au nevoie de predictibilitate.
"Aici nu vorbim doar de companiile tech, care, într-adevăr, au fost afectate foarte mult în ultimii doi ani de eliminare a facilităților. Nu este un lucru rău eliminarea facilităților, doar că industria ar fi avut nevoie de predictibilitate, nu să se întâmple de pe-o zi pe alta, ceea ce s-a întâmplat în ambele valuri, și în 2023, și în 2024. Acest lucru a avut un impact negativ nu numai asupra companiilor, ci și asupra industriei și asupra investițiilor în industrie", a mai spus Bordei.
În opinia acestuia, digitalizarea poate fi o provocare pentru orice companie și orice antreprenor.
"În general, în momentul în care îți propui să digitalizezi în afacere ta, urmărești două scopuri: fie să-ți crești vânzările, fie să-ți eficientizezi niște procese și să-ți reduci niște cheltuieli. Noi, Innobyte, suntem mai mult în zona în care ajutăm companiile și antreprenorii să-și crească vânzările, dezvoltând magazine online pentru aceștia, care de multe ori înseamnă mult mai mult decât vede un consumator atunci când accesează un site de vânzări online. Sunt platforme complexe, sunt procese care pot fi optimizate, automatizate astfel încât lucrurile să ajute pe partea de eficientizare", a arătat reprezentantul companiei.
"În general, scopul acestor proiecte nu este să se ia locuri de muncă, ci să le facă mai eficiente și să ajute companiile și oamenii să fie mai eficienți în ceea ce fac. Nu mai suntem o economie cu un cost de muncă extrem de mic și, astfel, să putem aduce un om în locul oricărui proces care poate fi digitalizat. Asta înseamnă că trebuie să îmbinăm munca pe care o fac oamenii cu procesele digitale astfel încât să fim eficienți", a mai spus Bordei.
El a menționat că firmele din România au mai mult succes la intrarea cu produse digitale pe piețele din vestul Europei sau Statele Unite ale Americii.
"Nu este ușor pentru o companie mică să iasă în afara țării și nu avem foarte multe exemple nici de companii foarte mari care să fi reușit acest lucru cu succes. În zona de magazine online vedem, însă, foarte multe companii care încearcă să acopere măcar regional piața, dar care încep să se ducă și către vestul Europei.
Pentru un produs digital, spre deosebire de un produs fizic, caz în care pot apărea dificultăți pe partea logistică atunci când te adresezi unor piețe din vestul Europei sau SUA, dacă reușești să-l marketezi corespunzător pentru o altă piață, este destul de ușor să-l transporți. Avem destul de multe de aplicații românești care au suuces în SUA sau Europa de Vest", a spus Bordei.
