Mai în viață, ceva mai mult educați și considerabil mai avuți, românii ar putea intra în rândul lumii foarte dezvoltate din punct de vedere uman foarte curând, chiar din 2017, potrivit calculelor Profit.ro. Poate părea o glumă, dar acolo unde ne îndreptăm sunt deja 49 de țări, inclusiv toate țările din Uniunea Europeană, mai puțin două.
O treime dintre români au toaleta în curte și tot cam pe atâția n-au duș sau baie în casă. Tot românii sunt cei mai săraci din Uniunea Europeană. Aproape cei mai săraci, pentru că mai săraci sunt bulgarii.
Cu toate acestea, creșterea economică și speranța de viață mai ridicată ar putea ridica România în clasamentul Băncii Mondiale privind cele mai dezvoltate țări din lume (Human Development Index - HDI), potrivit calculelor realizate de Profit.ro, pe baza metodologiei instituției bancare. Indicatorul este calculat în funcție de speranța de viață, educația și veniturile din fiecare țară.
Pare greu de crezut. Doar că România și Bulgaria sunt singurele țări din Uniune care nu au nivel foarte ridicat al dezvoltării umane.
România a sărit două poziții în 2014 față de 2013 și a ajuns pe locul 52 – clasamentele sunt publicate în anul următor – dar a avansat din punct de vedere al indicelui, de la 0,785 de puncte la 0,793 de puncte.
Țările care depășesc 0,800 de puncte se încadrează în categoria celor foarte dezvoltate – very high human development -, criteriu îndeplinit de 49 de națiuni.
Suntem, astfel, la 0,007 puncte de victorie, adică să ajungem, statistic, o țară foarte dezvoltată. Momentan, suntem doar înalt dezvoltați – high human development.
Ne-au tras în sus speranța de viață mai ridicată și anii mai mulți de școală, deși calitatea învățământului scade, potrivit omului de rând, a experților în domeniu și a altor statistici aferente.
Speranța de viață a crescut din 2013 în 2014 cu aproape un an, de la 73,8 la 74,7 ani. Statistica românească spune că, de fapt, trăim ceva mai mult, adică 75,5 ani, potrivit datelor provizorii pe 2014.
Avem puțin mai multă educație. Cu 0,1 ani mai multă, adică e de așteptat ca un român să stea în școli 14,2 ani, în timp ce media actuală a educației școlare e de 10,8 ani. Probabil că, pe măsură ce românii cu mai puțină școală pleacă la cele sfinte, crește numărul celor cu diplome de facultate. Nu e clar cum influențează situația camerele de la examenele de Bacalaureat folosite în ultimii ani, care au curmat drumul tinerilor români spre facultate. Să sperăm că nu vor renunța la visul de a termina măcar o „particulară”, că altfel strică clasamentul de țară.
Vestea bună e că economia duduie, oarecum.
Am pus 670 de dolari în plus la venitul brut per capita, mult mai mult decât vecinii bulgari, care stau sub noi nu numai pe hartă, dar și ca dezvoltare umană statistică. Venitul brut per capita a ajuns la 18.100 de dolari. În „realitate”, nu facem chiar atât de mulți bani, pentru că datele prezentate sunt ajustate cu puterea de cumpărare. Această ajustare permite o comparație relativ directă între veniturile din diferite țări. Altfel spus, 100 de dolari cumpără mai mult în România decât în Germania.
Ne-am apropiat de la 11 poziții la numai 8 de vecinii unguri, care, pe lângă faptul că stau mai sus decât noi pe acceași hartă, sunt și mai dezvoltați ca oameni.
Vestea proastă e că ungurii au făcut mai mulți bani în plus și în 2014, cu un venit brut în creștere cu 1.000 de dolari peste cât a crescut al nostru, și au ajuns la 22.900 de dolari de fiecare.
O veste poate și mai proastă e că am ajuns sub ruși.
Sub oblăduirea lui Putin, rușii trăiesc de la un an la altul mai mult – cu doi ani mai mult pe medie, mai exact – și cifrele arată că sunt mai bine educați, deși cu venituri în scădere.
Jocul statisticii a dus Rusia șapte poziții mai sus în clasament, pe locul 50, de mână cu frații din Belarusul lui Lukașenko, la doar 0,002 puncte de a deveni foarte dezvoltați ca oameni. Asta arată că poate nu e neapărat nevoie de democrație ca să fii un om foarte dezvoltat. Să ne uităm la Cuba, care până în 2013 era între țările foarte dezvoltate, dar în 2014 a alunecat pe nemiloasa statistică și a căzut 23 de poziții în clasament.
Vestea bună e că doar statistic suntem sub ruși. Și, oricum, nu va mai ține mult. Sancțiunile internaționale din 2015, prelungite și pentru anul viitor, vor micșora și mai mult veniturile per capita ale Rusiei. Să nu mai vorbim despre scăderea puternică a prețului la petrol, care va afecta toate petro-statele. Astfel că rușii pot să învețe și să trăiască cam cât de mult vor, dar cât să-i mai ajute statistica?
Venitul brut per capita în România va ajunge, cu aproximație, la 18.800 de dolari în 2015, 19.600 de dolari în 2016 și 20.300 dolari în 2017. Datele sunt calculate pe baza prognozelor Fondului Monetar Internațional de creștere a PIB per capita în prețuri constante. Ratele de creștere sunt aplicate apoi, în lanț, venitului brut per capita din 2014, cel mai recent indicator calculat de Banca Mondială.
Economiștii din băncile comerciale estimează rate superioare de creștere în următorii ani, astfel că venitul brut ar putea avansa și mai rapid.
Cele mai dezvoltate țări după indicatorul celor de la Banca Mondială sunt Norvegia, Australia, Elveția, Olanda și Statele Unite ale Americii.
De altfel, clasamentul nu oferă surprize între cele 49 de țări cu un indice foarte ridicat. Muntenegrul e o intrare nouă și curioasă. Până în 2013, excepția era Cuba, așa cum am pomenit mai sus, trasă în sus de o speranță de viață relativ ridicată, de aproape 80 de ani. Însă veniturile au fost revizuite de la aproape 20.000 de dolari la 7.300 de dolari. O alinare e că primesc această veste, tocmai în anul în care Statele Unite au ridicat sancțiunile economice după 65 de ani.
Indicatorul HDI este privit de unii economiști ca fiind mai bun pentru a măsura dezvoltarea unei țări decât PIB per capita, pentru că include mai multe variabile ce țin de calitatea vieții, și nu doar valoarea adăugată din economie, însă niciunul nu ia în calcul criterii precum inechitatea veniturilor. Cu excepția câtorva țări precum cele cu mari zăcăminte de petrol, un PIB per capita ridicat e, însă, corelat cu o calitate a vieții ridicată.
Problema cu mediile în statistică e că dacă eu am două găini și tu n-ai niciuna, atunci fiecare avem, în medie, câte una. În România asta se vede cel mai bine din datele privind economia pe regiuni. Dacă bucureștenii ar putea intra în rândul galacticilor foarte dezvoltați statistic, în județe din Moldova, Dobrogea, Muntenia și chiar Transilvania lucrurile stau mult mai prost.
România a avut un deceniu pierdut, așa-numita tranziție, după căderea comunismului. Economia și standardele de viață, inclusiv speranța de viață, au început să crească abia după 2000. Avansul economic a fost frânat, însă, de criza economică din 2009-2010, care a redus potențialul de creștere al economiei. Emigrația puternică și îmbătrânirea populației pun, de asemenea, sub semnul întrebării dezvoltarea economică pe termen mediu și lung.
Însă evoluția țării e greu de negat. Din 2007, ponderea gospodăriilor cu baie și WC în casă a crescut cu 10 puncte procentuale.
Banca Mondială clasifică România drept o țară cu venituri medii superioare – upper-middle income economy. Clasamentul este făcut în funcție de venitul brut per capita, calculat după metoda Atlas, care în România era de 9.520 de dolari în 2014. Țările cu peste 12.746 de dolari per capita sunt clasificate ca țări cu venituri ridicate – high-income economy. Dintre țările din UE doar România și Bulgaria – vecinii de la Sud ne însoțesc în toate cozile clasamentelor - au un venit sub acest nivel, în funcție de care Banca Mondială stabilește criteriile de eligibilitate pentru împrumuturi.
Principalul motiv invocat oficial pentru care România nu va trece la euro în următorii ani este lipsa unei convergențe reale, deși momentan sunt îndeplinite criteriile nominale de convergență.
