Indicele de încredere în economia românească s-a contractat în aprilie, la cel mai mic nivel din ultimele trei luni și la al doilea cel mai mic nivel din ultimele 17 luni, în contextul scăderii tuturor indicatorilor sectoriali – cu excepția construcțiilor – și a încrederii consumatorilor.
Indicele de încredere în economie (Economic Sentiment Indicator - ESI) a scăzut abrupt în aprilie la 100,9 puncte, de la 102,7 puncte în martie, după două luni succesive de recuperare. Este al doilea cel mai scăzut nivel al indicatorului începând cu toamna lui 2023, după cel din ianuarie anul curent.
ESI este calculat de Comisia Europeană pe baza răspunsurilor managerilor din principalele sectoare ale economiei, precum și ale consumatorilor, și are un grad înalt de corelare cu evoluția produsului intern brut. O valoare de peste 100 de puncte indică, în general, că economia este în creștere, în timp ce una sub acest nivel arată o contracție.
Media trimestrială a ESI s-a redus deja în T1 la 101,3 puncte, de la 104,3 puncte în T2, ceea ce sugerează mai degrabă o încetinire a economiei.
Scăderea ESI din aprilie este în concordanță cu evoluțiile de la nivel european, unde indicatorul a căzut de la 95 de puncte la 93,6 puncte.
„Explozia tarifelor începând cu «Ziua liberării» a lui Donald Trump a șters orice urmă de revenire a optimismului în zona euro”, arată Carsten Brzeski, șeful cercetării macro la ING Bank.
La fel ca în restul Europei, contracția a fost una extinsă, în aproape toate domeniile.
Indicele din industrie (care are o pondere de 40% în ESI) s-a comprimat cu 0,8 puncte, pe fondul scăderii așteptărilor privind producția și a comenzilor.
În sectorul serviciilor (cu o pondere de 30% în ESI), indicele de încredere a scăzut cu 3,2 puncte, pe fondul scăderii cererii în ultimele trei luni și a așteptărilor că acesta se va reduce și în următorul trimestru.
Încrederea consumatorilor (pondere de 20% în calcul) a scăzut cu 0,8 puncte, pentru a doua lună la rând, și se îndreaptă spre minimul din ianuarie. Gospodăriile se așteaptă la o deteriorare a situației financiare, precum și a condițiilor economice generale în următorul an.
BCR notează că se așteaptă ca în acest an investițiile să crească mai rapid decât consumul, pe fondul intrărilor de fonduri UE și anticipează o creștere a PIB de 1,8%, de la 0,8% în 2024 - datele au fost revizuite recent în scădere.
„Noi măsuri de consolidare fiscală sunt posibile după alegeri, țintite mai ales pe partea de venituri la bugetul de stat”, notează Eugen Sinca, analist la BCR.
De altfel, în ultima vreme tot mai mulți economiști au avertizat că urmează o creștere a taxelor după alegerile prezidențiale din mai, în condițiile unei execuții bugetare care arată o continuare a derapajului fiscal și perspectiva ca deficitul să fie peste ținta de 7% din PIB pentru acest an, după ce anul trecut a atins 9,3% din PIB.
UniCredit se așteaptă la o majorare substanțială a TVA, una dintre principalele surse de venit la buget – unde încasările sunt însă în scădere la început de an. Banca italiană a redus prognoza de creștere pentru România.
Agențiile de rating sunt la un pas să scadă ratingul României sub pragul recomandat investițiilor, dacă nu sunt luate măsuri decisive pentru reducerea cheltuielilor statului.
Revenind la ESI, în comerțul cu amănuntul (5% din ESI), managerii au raportat o scădere a indicatorului de 1,3 puncte, pe fondul așteptărilor mai slabe în ceea ce privește afacerile viitoare. Pe de altă parte, managerii au evaluat o creștere a afacerilor în ultima perioadă, ceea ce sugerează vânzări ridicate în preajma Paștelui, subliniază BCR.
Construcțiile (5% din ESI) sunt singurul sector unde datele s-au îmbunătățit, cu o creștere de 0,2 puncte a indicelui.
Indicele privind intențiile de angajare a scăzut și el de la 105,3 puncte la 103,2 puncte.
