Banca Națională a României face primele referiri la situația politco-electorală de la finele anului trecut. Banca arată că tulburările politice interne au dus la creșterea dobânzilor și că situația rămâne o sursă de presiune pe cursul de schimb. Continuă de asemenea îngrijorările cu privire la situația fiscal-bugetară, în pofida măsurilor anunțate de guvern pentru acest an.
BNR a menținut dobânda cheie la 6,5% în prima ședință de politică monetară din acest an, decizie larg așteptată de analiști. În minuta decizie, conducerea băncii arată în continuare îngrijorări cu privire la evoluția inflației (care la 5,1% la finele anului trecut, s-a plasat atât peste țintă, cât și peste prognoză), a salariilor, precum și a contextului politico-electoral intern, cu implicații asupra nivelului deficitului bugetar și a poziției macro-economice.
Criza politică, menționată pentru prima oară
„În discuțiile privind condițiile financiare, membrii Consiliului au evidențiat creșterile însemnate consemnate de principalele cotații ale pieței monetare interbancare în a doua parte a lunii noiembrie, precum și parcursul liniar ulterior al acestora.
În același timp, s-a remarcat că randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat și-au accentuat și și-au prelungit ascensiunea până în ultima decadă a lunii decembrie 2024, în contextul volatilității ridicate a apetitului global pentru risc, dar și pe fondul incertitudinii generate de evenimentele electorale derulate în noiembrie și în debutul lunii decembrie, de natură să amplifice temporar îngrijorările investitorilor financiari legate de poziția fiscală și cea externă a economiei”, arată BNR, în prima referire oficială la evenimentele de la finele anului trecut, care au culminat cu anularea alegerilor prezidențiale de către Curtea Constituțională.
Datele din decembrie arată nu numai o creștere a dobânzilor la împrumuturile statului, ci și o majorare a ROBOR, o scădere a lichidității interbancare, precum și o presiune pe curs ce pare să fi fost absorbită prin vânzări de valută din rezervele ținute la BNR.
„Membrii Consiliului au convenit că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului rămân ridicate, evocând deficitele gemene mari și incertitudinile asociate procesului de consolidare fiscală, inclusiv în contextul situației politice interne. Totodată, s-au făcut referiri la tensiunile geopolitice, precum și la evoluțiile și politicile economice din state dezvoltate, cu potențiale implicații inclusiv asupra conduitei politicii monetare a băncilor centrale majore și asupra mișcărilor de pe piața financiară internațională”, mai arată banca centrală în minută.
Situația fiscală naște mari incertitudini în continuare
Deși guvernul PSD-PNL-UDMR a anunțat primele măsuri pentru reducerea deficitului bugetar, care constau în general în majorări de taxe și amânarea majorărilor de lefuri și pensii, BNR este în continuare îngrijorată de procesul de consolidare fiscală. Deficitul fiscal a atins anul trecut 8,6% din PIB, nivel similar celui din primul an de pandemie și mult peste ținta inițială de sub 5%.
„Incertitudini și riscuri însemnate la adresa previziunilor decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, au arătat în mai multe rânduri membrii Consiliului, făcând referiri la pachetul de măsuri fiscal-bugetare aprobat recent și implementat din debutul acestui an în scopul consolidării bugetare în conformitate cu Planul bugetar-structural național pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, dar și cu procedura de deficit excesiv, corespunzător noului cadru de guvernanță economică al UE”, arată BNR.
Anul acesta deficitul ar trebui să scadă la 7% din PIB, iar două dintre cele trei mari agenții de rating au trecut de la stabilă la negativă perspectiva de rating din cauza situației fiscal-bugetare. Unii analiști bancari cred că măsurile anunțate până acum de guvern sunt insuficiente pentru a duce deficitul în noua țintă, astfel că ar urma să vină noi creșteri de taxe și impozite după alegerile prezidențiale, reprogramate în luna mai.
Înghețarea salariilor bugetarilor ar urma să răcească o piață a muncii încă fierbinte
Lefurile bugetarilor au crescut anul trecut cu aproximativ 20%. Partidele care formau guvernarea trecută au promis noi majorări de salarii și pensii în campanie, inclusiv până la formarea noului executiv, însă acestea au fost amânate. Pe de altă parte, au fost eliminate facilitățile fiscale (cotele reduse de impozitare) pentru domenii precum IT, industria alimentară și construcții.
BNR se așteaptă ca deciziile guvernamentale cu privire la salarii să reducă din avântul general de creștere a salariilor în economie. Salariul mediu brut a crescut cu aproape 17% în termeni anuali în trimestrul al treilea.
Banca notează că gradul de încordare a pieței muncii s-a redus notabil în trimestrul al treilea, dar că acest proces s-a oprit „probabil temporar” în trimestrul al patrulea, în condițiile în care șomajul a scăzut de la 5,4% la 5,3% și efectivul salariaților a crescut.
„În același timp, s-a apreciat că noua majorare a nivelului salarizării minime și eliminarea unor facilități fiscale în debutul anului 2025, alături de decalajele persistente dintre cererea și oferta de forță de muncă din anumite sectoare, sunt de natură să alimenteze presiunile asupra salariilor și costurilor cu forța de muncă din mediul privat, inclusiv în contextul deficiențelor structurale ale pieței muncii, dar și pe fondul evoluției recente a inflației, precum și a consumului populației. În sens contrar sunt însă de așteptat să acționeze măsurile de politică a salariilor și angajărilor din sectorul public implementate în 2025 în scopul consolidării bugetare, precum și situația cererii externe și incertitudinile asociate perspectivei acesteia în actualul context global, alături de recursul în creștere la muncitori extracomunitari, dar și la tehnologizare, au considerat membrii Consiliului”, se arată în minută.
Inflația rămâne încăpățânată
BNR arată că inflația de bază, care a rămas la 5,6% pe finele anului, arată o încetinire a procesului de dezinflație.
„În urma analizei, s-a concluzionat că recentul comportament al inflației de bază reflectă influențele contrare relativ egale venite în acest interval, pe de o parte, din efectele de bază de la nivelul subcomponentelor non-alimentare și din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și, pe de altă parte, din majorarea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și din costurile salariale crescute, transferate, cel puțin parțial, asupra unor prețuri de consum, inclusiv pe fondul așteptărilor inflaționiste pe termen scurt încă înalte și al cererii solide de bunuri”, arată BNR.
Banca se așteaptă ca inflația să crească temporar în trimestrul al doilea din acest an, apoi să revină la finele anului la 3,5%.
„Totodată, balanța riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent, au apreciat membrii Consiliului, evidențiind incertitudinile asociate previziunilor privind prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației în domeniu și al mișcării cotațiilor pe piețele en-gros, alături de cele privind traiectoria viitoare a cotațiilor țițeiului și altor materii prime, în condițiile tensiunilor geopolitice și comerciale”, arată BNR.
Economia crește modest
BNR notează din nou creșterea modestă a economiei în trimestrul al treilea în termeni anuali (1,2%) și stagnarea în termeni trimestriali.
Pentru trimestrul al patrulea din 2024 și primul trimestru din acest an, BNR previzionează creșteri moderate ale economiei.
„Astfel, s-a observat că, potrivit indicatorilor cu frecvență ridicată, creșterea în termeni anuali a economiei a fost probabil susținută și în trimestrul IV 2024 prioritar de consumul privat, în timp ce din partea formării brute de capital fix este posibil un aport negativ semnificativ, atribuibil în principal activității din construcții. În cazul exportului net, se conturează însă o nouă scădere a impactului contracționist, deși modestă, în condițiile în care variația anuală a exporturilor de bunuri și servicii s-a mărit ușor în octombrie-noiembrie 2024, reducându-și ecartul negativ față de cea a importurilor, care a rămas constantă.
Pe acest fond, deficitul comercial a continuat să-și tempereze creșterea față de perioada similară a anului precedent, în timp ce deficitul de cont curent și-a accelerat-o considerabil, ca urmare a deteriorării balanțelor veniturilor, au semnalat membrii Consiliului”, arată BNR.
