România a intrat într-o „nouă eră a cheltuielilor europene pentru apărare”, a căror pondere în PIB ar urma să crească cu două treimi sau chiar mai bine de două ori în următorii trei ani, potrivit unor scenarii avansate de analiștii Băncii Comerciale Române.
Războiul de amploare derulat de Rusia în Ucraina, declanșat în februarie 2022, și semnalele tot mai evidente privind o reașezare a politicii externe americane au determinat o reacție a țărilor europene, inclusiv în ceea ce privește perspectiva unor cheltuieli mai mari pentru forțele armate.
Această tendință este vizibilă și în România, unde cheltuielile militare au crescut la 2,25% din PIB în 2024 (40 de miliarde de lei), de la 1,6% din PIB în 2023 (25,6 miliarde de lei) și 1,74% în 2022. Ar urma însă să crească și mai mult, potrivit scenariilor studiate de BCR Cercetare și analizate de Profit.ro.
De notat că în prezent, cea mai mare parte a cheltuielilor României, de aproximativ 35%, merge către plata personalului, în timp ce doar 30% este cota achizițiilor de echipamente noi.
Un nivel important este reprezentat de cheltuielile de infrastructură, de 20% (România dezvoltă baza Kogălniceanu pe cheltuiala proprie). În Polonia, achizițiile de echipament reprezintă 40% din buget, față de 30% alocațiile pentru salarii.
„România se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii militare, dar cheltuielile sale cu echipamente sunt în urmă în urma altor țări. Creșterea cheltuielilor militare ale României peste 3% din PIB poate prioritiza inițial achizițiile de echipamente (similar cu Polonia), trecând ulterior către operațiuni, întreținere și cercetare și dezvoltare (cum ar fi Marea Britanie și SUA)”, arată Eugen Sinca, analist la BCR.
Ce scenarii ia în calcul BCR în ceea ce privește traiectoria cheltuielilor de apărare în următorii ani:
Primul scenariu presupune majorarea cheltuielilor la 3,75% din PIB până în 2028, de la 2,25% în 2024.
Această evoluție ar fi finanțată în proporție de jumătate prin creșterea cheltuielilor publice și scăderea altor cheltuieli. Deficitul bugetar ar urma să ajungă la 5,3% din PIB în 2028, față de 5% din PIB în scenariul de bază, agreat deja cu Comisia Europeană.
În scenariul al doilea, cheltuielile cu apărarea ar urma să ajungă la 5% din PIB în 2028, finanțate pe jumătate de majorarea veniturilor bugetare și de economii bugetare din alte zone. În acest scenariu, consolidarea fiscală ar încetini, cu un deficit fiscal de 5,5% din PIB până în 2028, față de cel de 5% din scenariul de bază.
În ambele scenarii, BCR estimează că aceste majorări de cheltuieli militare nu ar atrage deschiderea procedurii de deficit excesiv și ar fi neutre ca impact în piață, câtă vreme sunt aplicate reformele fiscale agreate cu Comisia Europeană și condițiile de piață sunt benigne.
Amintim că deficitul bugetar a ajuns la circa 8,7% din PIB în 2024, mult peste ținta inițială de 5%, ca urmare a creșterii puternice a cheltuielilor. În acest context, dar și pe fondul turbulențelor politice, agențiile de rating au tăiat perspectiva României de la stabilă la negativă, ceea ce a crescut probabilitatea unei retrogradări la categoria junk. Deficitul este programat să scadă la 7% din PIB în acest an, evoluție care se bazează însă pe creșterea puternică a intrărilor de fonduri europene, astfel încât să poată fi menținute cheltuielile de investiții.
Proiectul de reînarmare al Comisiei Europene – numit chiar ReArm – presupune o derogare de la regulile privind stabilitate financiară astfel încât cheltuielile militare să poată fi crescute cu 1,5% din PIB pentru o perioadă de patru ani, ceea ce înseamnă o sumă de până la 650 de miliarde de euro pe care statele ar putea-o lua cu împrumut din piețe.
La această sumă se adaugă împrumuturi de 150 de milioane de euro pentru proiecte de apărare.
Alte prevederi se leagă de utilizarea programelor de coeziune pentru investiții militare și mobilizarea capitalului privat.
România are a 11-a cea mai mare armată din NATO. Raportat la populație, ocupă poziția a 12-a, cu 3,5 soldați la mia de locuitori, nivel similar celui al Statelor Unite sau Franței.
„Modernizarea echipamentului armatei române pare o prioritate mai mare decât creșterea dimensiunii forțelor acesteia”, consideră Sinca.
Pe de altă parte, arată BCR, investițiile în sectorul firmelor din apărare n-au ținut pasul celor din alte sectoare, cu o dinamică a formării brute de capital fix de 0,3-0,4% din PIB între 2021 și 2024, față de 3,7 și 5,1% din PIB în restul economiei.
BCR menționează decizia de a transfera 25 de companii de la Ministerul Economiei la cel al Apărării Naționale.
Cu cât o țară este mai aproape de Rusia, cu atât cheltuie mai mult pe apărare, arată BCR.
Polonia a avut anul trecut cele mai mari cheltuieli de apărare raportat la PIB, de 4,1%, urmată de Estonia (3,4%), SUA (3,4%), Letonia (3,2%), Grecia (3,1%), Lituania (2,9%), Finlanda (2,4%), Danemarca (2,4%), Marea Britanie (2,4%) și România (2,3%).
Germania a aprobat posibilitatea de a face cheltuieli militare de peste 1% din PIB (45 de miliarde de euro) peste restricțiile constituționale privind împrumuturile. Anul trecut a cheltuit 2,1% din PIB cu apărarea.
Marea Britanie va majora până la 2,5% din PIB cheltuielile militare începând cu aprilie 2027 și ar putea ajunge la 3% din PIB în următoarea legislatură.
Opt țări cheltuiau sub pragul de 2%, dintre care se remarcă Italia (1,5%) și Spania (1,3%).
Germania și Franța ar urma să beneficieze cel mai mult din creșterea cheltuielilor militare, având cele mai mari firme în domeniu. România apare timid doar la capitolul producătorilor de aparate de zbor, pe locul 10, dar la mare distanță de cele două.
Sectoarele locale care sunt așteptate să beneficieze cel mai mult de o creștere a cheltuielilor externe pentru apărare sunt: fabricarea metalelor de bază, fabricarea produselor metalice, fabricarea altor echipamente de transport, transportul terestru.
Analiștii BCR subliniază reacția piețelor cu privire la companiile din sectorul apărării, ale căror acțiuni au crescut abrupt pe bursele europene în acest an. Totodată, arată BCR, gigantul german Rheinmetall ar urma să schimbe destinația a două fabrici auto din Germania în producția de echipament militar, în timp ce furnizorul de componente auto ZF Friedrichshafen, aflat într-un proces de restructurare, este în discuții cu firmele din apărare pentru a le oferi forță de muncă.
Cu o creștere a cheltuielilor germane pentru infrastructură și apărare, piețele se așteaptă acum la mai puține tăieri ale ratei cheie de către Banca Centrală Europeană, în timp ce dinamica economiei Germaniei este așteptată să crească și să stabilizeze inflația în scădere, arată analiza BCR.
Banca păstrează prognozele privind o tăiere a dobânzii cheie a BNR la 5,75% la finele anului curent, 4% în 2026 și 4% în 2027, de la 6,5% în prezent, dar adaugă că impulsul fiscal german mai mare și majorarea cheltuielilor militare ar putea adăuga îngrijorări în ceea ce privește inflația și ar putea face BNR mai prudentă.
Sursa grafice: raport BCR Cercetare.
