Gabriel Resources, care controlează RMGC, dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, a cheltuit deja 2,8 milioane dolari canadieni (circa 2,1 milioane dolari americani) cu formularea și depunerea reclamației împotriva României la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington, deși deocamdată nici măcar nu a fost constituit tribunalul care va arbitra litigiul.
ICSID a înregistrat pe 30 iulie reclamația și cererea de arbitraj depusă de compania Gabriel Resources împotriva statului român pe tema proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, premierul României având calitatea de reclamat în această dispută.
"Pe 30 iulie 2015, ICSID a notificat Gabriel Resources și România cu privire la faptul că cererea de arbitraj a fost înregistrată. Înregistrarea de către ICSID a cererii de arbitraj declanșează formal procedura de arbitraj între Gabriel Resources și România. Următorul pas al procedurii este constituirea tribunalului care va tranșa disputa", se arată în raportul pe trimestrul II 2015 al Gabriel Resources. Până la această dată, tribunalul respectiv nu a fost constituit.
Potrivit ICSID, instituția primului ministru al Guvernului României are calitatea de reclamat în cadrul acestui litigiu.
"Gabriel Resources continuă să încerce să stabilească contacte la nivel înalt cu autoritățile române pentru a rezolva disputa pe cale amiabilă. Cu toate acestea, Gabriel Resources este decisă să-și apere drepturile și interesele în România și, în absența voinței autorităților române de a se angaja în dialog, compania a fost obligată să formuleze solicitarea de arbitraj. De la obținerea drepturilor de dezvoltare a proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, Gabriel Resources și-a respectat angajamentul ferm de a-l implementa și, până în prezent, a obținut resurse de peste 700 milioane dolari care au fost investite pentru finanțarea și dezvoltarea proiectului", se arată în raportul companiei.
Gabriel Resources deține 80,69% din acțiunile Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer de la Roșia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roșia Montană.
Arbitrajul e o investiție scumpă, finanțată cu bani de la acționari
Gabriel Resources va fi reprezentată la ICSID, în disputa cu România, de firma americană de avocatură White & Case LLP. Aceeași firmă a reprezentat Ucraina în negocierile regimului de la Kiev privind restructurarea datoriilor statului ucrainean față de creditorii privați pe bază de titluri de stat, dintre care cel mai mare este Franklin Templeton, administratorul Fondului Proprietatea, cu o expunere suverană pe Ucraina de circa 7 miliarde de dolari. În anii 90, avocații White & Case au fost consultanți pe lângă autoritățile din Rusia, Polonia și Cehia în privința programelor de privatizare în masă din aceste țări.
Deși deocamdată nici măcar nu a fost constituit tribunalul care va arbitra litigiul, cei de la Gabriel Resources spun că au cheltuit deja circa 2,8 milioane de dolari canadieni (aproximativ 2,1 milioane dolari americani) cu formularea și depunerea reclamației.
Astfel, potrivit ultimului raport trimestrial al Gabriel Resources, în semestrul I al acestui an, compania a suportat costuri de consultanță legate de notificarea de litigiu adresată autorităților de la București și de solicitarea de arbitraj la ICSID în sumă de circa 2,8 milioane dolari canadieni, cea mai mare parte a acestei sume (2,3 milioane dolari canadieni, circa 1,75 milioane dolari americani) reprezentând costuri juridice.
Pentru compania minieră canadiană, arbitrajul este un business ca oricare altul, adică o investiție – destul de costisitoare – de pe urma căreia se așteaptă să obțină profit. În iunie anul trecut, Gabriel Resources a finalizat un plasament privat de acțiuni prin care a atras 35 milioane de dolari canadieni de la mai mulți acționari, care vor avea dreptul inclusiv la o parte din despăgubirile pe care le-ar putea obține compania de la România prin arbitraj internațional în cazul Roșia Montană. Potrivit prospectului plasamentului, fiecare acțiune achiziționată dă deținătorului dreptul, în anumite condiții, la până la 5% din banii primiți de companie în urma unui acord amiabil sau a unei decizii irevocabile de arbitraj, luată până la 30 iunie 2019 într-o procedură de arbitraj legată de proiectul Roșia Montană.
Investitorii vor avea dreptul, în total, la maximum 130 de milioane de dolari canadieni (119,7 milioane dolari) în contul drepturilor din valoarea arbitrajului. Compania își păstrează și dreptul discreționar de a iniția proceduri de arbitraj și, în cazul în care o astfel de acțiune este pornită, dacă să încheie un acord amiabil sau să retragă acțiunea, inclusiv asupra termenilor unei înțelegeri sau ai renunțării la procedura de arbitraj. Plasamentul privat a fost subscris de o parte din acționarii Gabriel Resources.
Continuă concedierile
Pe 21 iulie, Gabriel Resources anunța că a reclamat statul român la ICSID, acuzând încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor semnate de autoritățile de la București cu Canada și Marea Britanie. Reclamația a fost făcută după ce, în ianuarie 2015, compania a emis o notificare de litigiu președintelui, premierului și Guvernului României, invitând autoritățile române să discute găsirea unei soluții amiabile. În pofida unor noi scrisori trimise de Gabriel Resources în aprilie și mai, autoritățile române nu au dat un răspuns.
"Prin acțiunile și inacțiunile sale, România a blocat și a împiedicat implementarea proiectului, cu încălcarea drepturilor investitorilor și fără justă compensație, privând efectiv Gabriel Resources de valoarea investițiilor sale. Tratamentul aplicat de România Gabriel Resources și investițiilor sale încalcă obligațiile prevăzute de tratatele bilaterale de protejare reciprocă a investițiilor, provocând pierderi semnificative Gabriel Resources. În cererea sa de arbitraj, Gabriel Resources solicită compensarea integrală care i se cuvine potrivit prevederilor tratatelor pentru faptul că i-au fost încălcate drepturile cu privire la dezvoltarea proiectului, ca o consecință a violării de către România a acestor tratate", se arăta într-un comunicat al Gabriel Resources de la acea dată.
În raportul trimestrial al companiei canadiene se mai afirmă că proiectul aurifer de la Roșia Montană a devenit subiectul unui "proces decizional politizat și disfuncțional", fiind "ținut ostatic" de "conflicte între facțiuni politice rivale și dezinformări crase", care au împiedicat efectuarea unei analize corecte de către instituțiile de reglementare și de către organele administrative însărcinate cu evaluarea sa.
"Ca o consecință a faptului că administrația română nu a tratat proiectul în mod legal, compania a fost nevoită să implementeze măsuri de reducere a costurilor care au inclus, printre altele, reducerea numărului de salariați ai Gabriel Resources și RMGC, de la circa 500 la finalul anului 2013 la aproximativ 75 la nivelul lunii iulie 2015. Recent, alți 28 de angajați au fost concediați începând cu 1 iulie 2015, fiind analizată posibilitatea de a opera și alte concedieri", mai spun cei de la Gabriel Resources.
Cum au reacționat autoritățile de la București
Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat, recent, răspunzând unei întrebări privind reclamația depusă de Gabriel Resources împotriva României, că statul român a făcut toate demersurile și și-a îndeplinit toate atribuțiile în ceea ce privește proiectul minier de la Roșia Montană.
"Statul român a făcut toate demersurile și și-a îndeplinit conform legii absolut toate atribuțiile (…). Noi ne vom apăra și vom depune toate probele noastre în instanță. Guvernul României a făcut toate demersurile, efectiv am epuizat ca instituție executivă tot ce puteam să facem. Am trimis inclusiv Parlamentului - care este legiuitor - să se poată exprima pro sau contra modului de exploatare sau dacă să se facă în România”, a spus Gavrilescu.
Ministrul Mediului a afirmat că este dreptul oricărei companii să se adreseze unei anumite instanțe, iar instanța va decide cine a greșit."Dacă cumva am greșit noi, instanța va spune da sau nu (…). Noi ne-am îndeplinit misiunea (…). Procedura a fost respectată și într-adevăr termenul a fost mai lung, fiindcă fiecare pas care a fost făcut a trebuit să fie extrem de riguros analizat astfel încât să nu avem probleme în momentul în care am putea să ajungem în instanță cu această speță”, a adăugat Gavrilescu.
