Câștigătorul alegerilor legislative, Partidul Social Democrat, a fundamentat proiectul de buget pentru 2017, prezentat înainte de scrutin, pe o creștere economică mai mare decât cea din acest an, în timp ce cei mai mulți analiști văd o încetinire a ritmului de creștere anul viitor. Un PIB mai mare a permis PSD să umfle cheltuielile, în condițiile în care se așteaptă și procentual la încasări mai mari la buget decât în acest an.
România e în topul țărilor cu cel mai ridicat ritm de creștere al economiei din Uniunea Europeană. Reducerile de taxe au impulsionat creșterea consumului intern și o revenire a investițiilor private.
PSD mizează pe noi reduceri de taxe și impozite în planul de guvernare și mizează pe o creștere economică reală de 5,5% în proiectul de buget pe 2017.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
CITEȘTE ȘI Afacerile din industrie au încetinit în octombrie, înregistrând un avans de doar 2,5% Economia ar urma să performeze mai bine chiar decât în 2016, unde creșterea economică se va plasa în jurul a 5%. Cei mai mulți analiști văd o încetinire a ritmului de creștere în 2017, undeva în jurul a 4% (proiecția UE e de 3,9%, cea a FMI de 3,8%, iar cea a Băncii Mondiale e 3,8%). Instituțiile supranaționale și analiștii s-au înșelat destul de des de-a lungul timpului în previziunile lor, însă cele mai dureroase efecte au venit când au fost prea optimiști – a se vedea estimările din 2008 pentru perioada 2009 – 2010.
O astfel de creștere a PIB permite viitorului guvern să înghesuie mai multe cheltuieli astfel încât să nu depășească limita de deficit de 3% impusă formal de tratatele europene, dar respectată aleatoriu în ultimii ani. PSD a pus un deficit de 2,7% din PIB în proiect.
Proiectul de buget elaborat de Ministerul de Finanțe prevede, pentru 2017, venituri totale de 243,3 miliarde de lei și cheltuieli totale de 267,2 miliarde de lei. Bugetul este fundamentat pe o creștere reală a produsului intern brut estimată la 4,3%, până la o sumă efectivă de 807,4 miliarde de lei, comparativ cu 758,5 miliarde de lei anul acesta.
Social-democrații lui Liviu Dragnea au promis creșteri de salarii pentru bugetari, începând cu cei din Sănătate și Învățământ, concomitent cu scutiri de impozite și plafonări și reduceri de contribuții.
PSD estimează venituri mai mari cu 10 miliarde de lei, la 31,1% din PIB, decât cele de 253,3 miliarde de lei și 30,1% din PIB din proiectul Cabinetului Cioloș, prezentat în exclusivitate de Profit.ro. Proiectul PSD păstrează ponderea veniturilor bugetare în economie la nivelul din 2016, în condițiile în care taxele și impozitele scad. Bani mai muți ar urma să vină mai ales din veniturile fiscale și din fondurile europene. Doar reducerile de taxe prevăzute deja în Codul Fiscal (TVA la 19%, eliminarea taxei pe stâlp și a supraccizei la carburanți) înseamnă o scădere de venituri de 6,5 miliarde de lei, estimează actualul Guvern.
Cheltuielile totale sunt proiectate la 275,6 miliarde de lei (33,8% din PIB) față de proiecția tehnocraților de 267,2 miliarde de lei (33,1% din PIB).
CITEȘTE ȘI Ce așteaptă oamenii de afaceri de la viitorul Guvern PSD pune mai mulți la salariile de la stat, investiții și asistență socială față de 2016, însă vede cheltuieli mai mici cu dobânzile la datoria publică, în condițiile în care aproape toți economiștii se așteaptă la o creștere a dobânzilor în 2017. Guvernul tehnocrat vede o creștere cu circa 8% a cheltuielilor cu dobânzile (+800 de milioane de lei).
Proiecția foarte optimisă a PSD ar putea duce la creșterea deficitului anul viitor în cazul în care e contrazisă de realitate.
Fără să fie vreo indicație pentru viitor, guvernele PSD au dus, în general, o politică bugetară prudentă, dacă ne raportăm la ultimii 16 ani, cu avantajul că social-democrații au fost la putere mai ales în perioade de dezvoltare economică.
Viitorul executiv moștenește o situație macroeconomică bună, cum n-a mai lăsat un guvern de pe vremea când prelua puterea, la finele lui 2004, alianța PNL-PD, cu Călin Popescu Tăriceanu premier.
Datoria publică însă e dublă față de acel moment ca procent în economie, la aproape 40%. Perspectiva ca România să se îndatoreze și mai mult prin deficite mari ar putea fi penalizată de piețe prin creșterea dobânzilor și scăderea încrederii investitorilor, ceea ce va eroda creșterea economică. Mai ales într-o perioadă în care tendința europeană e de scădere a deficitelor.
Sursa: Eurostat, FMI. Pentru 2016 datele sunt estimate. Pentru 2017 sunt prezentate datele din proiectul de buget al PSD.
