Înalta Curte de Casație și Justiție a decis că persoanele juridice nu pot fi reprezentate în instanță de alte persoane juridice nici în faza de înregistrare a cererii de executare silită. Efectul direct al deciziei ÎCCJ afectează în special relațiile dintre creditorii care erau reprezentați în instanță prin mandat de către firmele de recuperare creanțe.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce contează. Firmele care dețin creanțe asupra debitorilor nu mai pot încheia contracte de reprezentare convențională cu alte firme. Băncile, companiile de comunicații sau utilități sau firmele de recuperare creanțe cu sediul în străinătate nu mai pot încheia contracte de mandat cu altă firmă de recuperare creanțe care să meargă în instanță pentru începerea procedurii de executare silită. Firmele vor trebui să trimită un consilier juridic angajat sau să angajeze un avocat.
Până în prezent, firmele puteau angaja o firmă specializată în recuperarea creanțelor, care se ocupa de faza de executare silită cu proprii experți juridici sau avocați, în schimbul unui comision fix sau a unui procent din creanța recuperată.
Spre exemplu, o firmă de telefonie mobilă apela la un recuperator care să se ocupe de extragerea sumelor restante de la un debitor persoană fizică sau juridică. Sau o firmă de recuperare creanțe înregistrată într-o țară cu fiscalitate mai redusă – Olanda, Luxemburg, Cipru - încheia un contract de mandat cu subsidiara din România, care se ocupa efectiv de recuperarea sumelor în instanță. De asemenea, băncile sau instituțiile financiare nebancare, dacă nu voiau să vândă creanța, puteau mandata o firmă de recuperare să se ocupe de recuperarea banilor. Aceste lucruri nu vor mai fi posibile de la publicarea deciziei în Monitorul Oficial.
Dispare, astfel, o întreagă relație de afaceri între companii și companiile de recuperare.
Decizia nu afectează, însă, creanțele cumpărate de la terți pentru care firmele de recuperare merg direct cu reprezentantul în instanță, pentru că cei din urmă au mandat direct de la firma care deține creanța, fără intermediari.
Ce a decis ÎCCJ
ÎCCJ a pronunțat o hotărâre prealabilă, pe o trimitere a Tribunalului Sibiu, prin care stabilește că reprezentarea convențională a persoanelor juridice nu poate fi realizată prin mandat de către o altă persoană juridică în procedura de înregistrare a cererii de executare silită.
„În interpretarea și aplicarea art. 664 alin. (2) din Codul de procedură civilă, reprezentarea convențională a persoanei juridice nu se poate face prin mandatar persoană juridică, nici prin consilierul juridic sau avocatul acesteia din urmă, potrivit art. 84 alin. (1) din Codul de procedură civilă, astfel cum acesta a fost interpretat prin decizia nr. 9/2016 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept”, a stabilit ÎCCJ în decizia 19 din 19 martie 2018.
Art.84 alin.(1) din Codul de procedură civilă, are următoarea redactare: „Persoanele juridice pot fi reprezentate convențional în fața instanțelor de judecată numai prin consilier juridic sau avocat, în condițiile legii”.
Tribunalul Sibiu a sesizat din oficiu ÎCCJ, în 2016, într-un dosar în care firma Next Capital Solutions Limited, înregistrată în Cipru, mandata EOS KSI România să se ocupe de procedurile de învestire cu formulă executorie a unui titlu executoriu. Anterior, Judecătoria Sibiu respinsese cererea creditorului de a începe executarea silită, pe motiv că EOS nu are calitatea de reprezentant legal.
În mod normal, procedura este una de rutină, în care reprezentantul creditorului vine cu documentele care să ateste că există o creanță neachitată la termenul legal și pentru care se poate începe executarea silită.
În acest caz, însă, judecătorul a verificat și calitatea de reprezentat a persoanei care depune cererea, și pe care a considerat-o neconformă cu legea.
În 2016, ÎCCJ emisese deja o hotărâre prealabilă în care stabilise că nu se poate încheia contract de mandat între două persoane juridice, activitatea fiind stabilită exclusiv pentru consilierii juridici și avocați.
ÎCCJ argumenta că există o decizie anterioară, din 2006, care arată că nu este permisă înființarea societăților comerciale de consultanță, asistență și reprezentare juridică, și că mandatul dintre persoane juridice încalcă acest principiu, reînnoit în noul Cod de procedură civilă.
„Activitatea de reprezentare convențională în fața instanțelor de judecată este o activitate necomercială, rezervată prin lege avocaților și consilierilor juridici. Or, dacă s-ar agrea ideea ca o persoană juridică să fie reprezentată de o altă persoană juridică, s-ar ajunge la concluzia, de neacceptat, că reprezentarea în sine ar putea constitui obiect de activitate al mandatarului”, arată ÎCCJ în decizia 9/2016.
Acum, ÎCCJ extinde prevederile din 2016 și la faza de începere a executării silite.
Curtea Constituțională a respins, anul trecut, o contestație privind îngrădirea libertăților constituționale prin limitarea dreptului de mandat.
Spune CCR, în decizia 246/2017: „Nimic nu împiedică reclamanta, persoană juridică al cărei sediu se află în străinătate, care a sesizat instanța de judecată prin intermediul filialei sale din România, să încheie cu un avocat un contract distinct de asistență juridică”.
Toate sesizările de la care au pornit aceste hotărâri au la bază contracte de mandat încheiate între forme de recuperare din afara țării și firme de recuperare din țară, în dosare privind creanțe izvorâte din contractele de credit.
Hotărârile luate de Înalta Curte în procedură prealabilă sunt obligatorii pentru instanța de trimitere imediat, iar pentru celelalte instanțe începând cu data publicării în Monitorul Oficial. Termenul de publicare este de circa 45 de zile.
