Contrabanda cu țigarete a reînceput să crească și a ajuns în iulie la 15,3% din piața totală, de la 14,1% în mai, nivel peste media ultimilor patru ani, de 14,7%, potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research.
"Creșterea pieței negre este o chestiune care ține de securitatea națională. Este bine știut de către orice autoritate de aplicare a legii că o grupare criminală care face contrabandă cu țigarete poate face trafic și cu droguri, arme sau persoane. În aceste condiții, chestiunea contrabandei cu țigarete trebuie sa fie în atenția Consiliului Suprem de Apărare a Țării, iar Strategia Națională de Apărare a țării 2015-2019 menționează riscul asupra securității naționale generat de către traficul transfrontalier de arme, droguri sau bunuri", a declarat Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs al BAT Romania.
Popa arată că un punct procentual de contrabandă reprezintă pierderi la bugetul de stat de circa 35 milioane euro.
"Piața neagră crește în iulie cu 1,2 p.p., după două scăderi consecutive, în mai și în martie (…) Este descurajant atât pentru industrie, cât și pentru autoritățile cu atribuțiuni în combaterea contrabandei, care au depus și în ultimele luni eforturi deosebite pentru reducerea comerțului ilegal cu țigarete", a spus și Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications în cadrul JTI România, Moldova și Bulgaria.
Ea a adăugat că noua directivă a tutunului este în curs de a fi transpusă în legislația statelor membre, pe când în România nu a fost încă declanșat oficial acest proces, deși termenul limită este mai 2016.
"Nu știm nici în momentul de față cum să ne adaptăm procesele de producție și planurile de afaceri, situație care la un moment dat ne-ar putea pune în imposibilitatea de a mai funcționa și implicit de a ne plăti taxele către statul român, taxe care numai în 2014 au fost în sumă de circa 2,7 miliarde euro", a mai spus Lazăr.
La rândul său, Alexandra Olaru, director Corporate Affairs în cadrul Philip Morris Romania, consideră că tergiversarea procesului de transpunere a directivei produselor din tutun și amânarea clarificării cadrului legal de comercializare favorizează evoluția comerțului ilicit.
"Avem nevoie de predictibilitate și de un cadrul legal care să restricționeze posibilitatea de extindere a pieței negre a țigaretelor și care să facă neatractivă această activitate. (…) Este cunoscut faptul că aproximativ 80% din prețul unui pachet de țigarete este reprezentat de taxe, ceea ce îndeamnă comercianții ilegali de țigarete să profite de cadrul legislativ și așa restrictiv, precum și de lipsa coordonării măsurilor de control cu noile prevederi fiscale. Cei care comercializează ilegal țigarete vând fără a face diferența între minori și adulți, în condiții improprii și fără a respecta vreuna dintre reglementările în vigoare", a afirmat Alexandra Olaru, director Corporate Affairs în cadrul Philip Morris Romania.
Și Adrian Pirau, Market Development Manager al Imperial Tobacco Romania, arată că netranspunerea directivei în legislația românească în timp util ar putea favoriza creșterea comerțului ilicit.
"Având în vedere că termenul limită este mai 2016, ar trebui să fim pregătiți pentru schimbări dramatice ale pieței în care activăm, incluzând modificări profunde în cadrul proceselor de producție. Este absolut necesar să cunoaștem noua legislație cu suficient timp în avans pentru a ne adapta producția și planurile de afaceri. Dacă transpunerea nu se face în timp util, va urma o perioadă de incertitudini pe piața legală, ceea ce, în cele din urmă, ar putea favoriza creșterea comerțului ilicit", a spus Pirau.
Potrivit datelor companiei de cercetare Novel Research, comerțul ilegal cu țigarete a crescut semnificativ în iulie, comparativ cu luna mai, în Vest (+10,2 puncte procentuale, la 27,1%) și Sud-Est (+4 puncte, la 10,2%), iar regiunea Nord-Est continuă să fie cea mai afectată de piața neagră, cu un nivel al comerțului ilicit de 35,3%.
Din punct de vedere al provenienței, produsele "cheap whites" a înregistrat o creștere de 5 puncte procentuale față de mai, ajungând să reprezinte 60,8%. Ponderea produselor provenite din Ucraina (10%) și Moldova (19,5%) se află în scădere, iar cele din Serbia a urcat la 3,9%, față de 2,2% în mai.
Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. Anul trecut, industria tutunului a virat la buget circa 2,7 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe și contribuții, respecitv 1,75% din PIB și 12,5% din totalul veniturilor bugetare.
