Guvernul discută o ordonanță de urgență prin care tranzacțiile cu criptomonede vor fi supuse unor reglementări mai stricte în ceea ce privește cunoașterea clientelei și legislația de combatere a spălării banilor. Emitenții de criptomonede și platformele de tranzacționare vor trebui să se autorizeze și vor intra sub supravegherea ASF sau BNR, conform actului analizat de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Este un nou pas în vederea reglementării pieței criptoactivelor. Sunt înăsprite măsurile care duc la eliminarea anonimității tranzacțiilor (dacă trec printr-o platformă, plătitorul și beneficiarul trebuie identificați) – autoritățile au acuzat de-a lungul timpului că prin monedele cripto, ca alternativă la tranzacțiile bancare, poate fi ocolită legislația și sunt finanțate activitățile ilegale.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Raiffeisen Bank
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
Pe de altă parte, și regulile pentru emiterea unor monede virtuale, cu cerințe de rezerve, capital și transparență a datelor, ar trebui să ducă la o siguranță mai mare pentru investitori.
Măsurile pregătite
Executivul pregătește modificarea Legii 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Modificările propuse sunt preluate din Regulamentul UE 2023/1113 privind informațiile care însoțesc transferurile de fonduri și de anumite criptoactive. La nivel european a mai fost adoptat și Regulamentul 2023/1114 privind piețele criptoactivelor (on markets in crypto-assets sau MiCA).
Furnizorii de criptoactive sunt considerați instituții financiare, potrivit proiectului de OUG.
În Legea 129/2019 se înlocuiește denumirea de „monedă virtuală” cu cea de „criptoactiv” și „furnizorul de portofel digital” cu „furnizor de servicii de criptoactive”.
Definițiile sunt preluate din Regulamentul 1114:
· „Criptoactiv” înseamnă o reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept care poate fi transferată și stocată electronic, utilizând tehnologia registrelor distribuite sau o tehnologie similară;
· „Furnizor de servicii de criptoactive” înseamnă o persoană juridică sau o altă întreprindere a cărei ocupație sau activitate este furnizarea cu titlu profesional a unuia sau mai multor servicii de criptoactive către clienți și care este autorizată să furnizeze servicii de criptoactive în conformitate cu articolul 59;
Entitățile raportoare au obligația de a aplica măsurile standard de cunoaștere a clientelei la efectuarea transferurilor ocazionale de fonduri și de criptoactive în valoare de peste 1.000 de euro. În Regulamentul 1113 se prevede însă că și pentru plățile de sub 1.000 de euro trebuie furnizate date privind numele plătitorului și cel al beneficiarului și numerele de cont ale acestora sau codul unic de identificare a tranzacției.
Dacă există relații transfrontaliere cu furnizori de servicii de criptoactive pentru entități din afara UE, furnizorii din România trebuie să aplice suplimentar măsuri de cunoaștere a clientelei, inclusiv să stabilească dacă entitatea respondentă este autorizată sau înregistrată, trebuie să stabilească ce reputație are aceasta și care este calitatea supravegherii, să facă evaluări privind controalele efectuate de entitatea respondentă în materie de combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
Mai mult, firmele cripto care activează în România, reglementate de legea europeană, trebuie să se asigure că firmele cripto din afara UE au verificat identitatea clienților care au acces direct la conturi și că aplică în permanență măsurile de cunoaștere a clientelei pentru acești clienți.
Furnizorii de servicii cripto trebui să identifice și să evalueze riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului asociat transferurilor de criptoactive de la sau către o adresă negăzduită (non-custodial wallet) și să ia măsuri pentru atenuarea acestor riscuri.
(În cazul adreselor negăzduite, utilizatorul este singurul care are acces la cheile de decriptare).
Furnizorii trebuie să cunoască și să verifice identitatea utilizatorilor de adrese negăzduite cu care intră în tranzacții (fie că sunt trimise sau primite active), inclusiv a beneficiarului real, care poate lucra prin terți.
Cu alte cuvinte, chiar dacă noua legislație nu se aplică direct unor criptomonede descentralizate precum Bitcoin, aceste active vor intra sub prevederile legislației dacă sunt tranzacționate printr-un furnizor de servicii reglementat, adică printr-o platformă.
Furnizorii de criptoactive care sunt și bănci sau instituții de emitente de monedă electronică vor fi supravegheați și reglementați de Banca Națională a României. Celelalte firme vor intra sub controlul Autorității de Supraveghere Financiară.
Firmele cripto autorizate în alte state UE trebuie să aibă un punct de contact în România, dacă vor să facă afaceri aici. Acest punct este mandatat să asigure respectarea cerințelor în materie de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului.
Se introduce o definiție pentru relația de corespondent între instituțiile de credit și alte instituții financiare în ceea ce privește tranzacțiile/transferurile de criptoactive.
OUG ar urma să aibă efecte de la finele acestui an.
Ce prevede Regulamentul 2013/1114 (MiCA)
Scopul declarat al MiCA este acela de a proteja investitorii în cripto de abuzul platformelor de tranzacționare sau al emitenților. Noua legislație se aplică unitar la nivelul UE și are prevederi pentru emiterea criptoactivelor, ofertelor publice inițiale, tranzacționarea sau schimbul „valutar” al monedelor de tip token.
Firmele care oferă platforme de tranzacționare trebuie să se autorizeze la autoritățile relevante și să respecte prevederile privind combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, inclusiv cu măsurile de cunoaștere a clientelei.
MiCA se va aplica criptoactivelor care nu sunt considerate instrumente financiare (token-uri sau așa zisele „monede digitale”), entităților care emit și pun pe piață astfel de active, precum și platformelor de tranzacționare. Legislația nu se aplică token-urilor de tip NFT (Non fungible tokens).
Regulamentul prevede că platformele de tranzacționare împiedică admiterea la tranzacționare a criptoactivelor care au funcție de anonimizare intrinsecă, „cu excepția cazului în care deținătorii criptoactivelor și istoricul lor în materie de tranzacționare pot fi identificați de către furnizorii de servicii de criptoactive care operează o platformă de tranzacționare pentru criptoactive”.
Noul regulament intră în vigoare la 30 decembrie 2024, cu excepția unor anumite prevederi, precum cele privind autorizarea și emiterea de așa numite „stablecoins” (token-uri raportate la active, care garantează de regulă valoarea unor monede fiat sau a unor mărfuri), pentru care obligațiile au intrat în vigoare la 30 iunie.
Pentru token-urile de tip „stablecoins”, firmele emitente trebuie să aibă o rezervă de lichiditate în depozite de cel puțin 30% din fiecare valută din coș, prin care să poată plăti la cerere banii investitorilor. Totodată, firmele trebuie să aibă fonduri proprii de 2% din valoarea medie a rezervei de active.
Regulamentul are aplicare directă la nivelul UE și nu trebuie adoptat de statele membre. Pe de altă parte, acestea trebuie să adopte prin lege modificările de directive europene aduse de regulament, cum este și cazul directivei privind spălarea banilor, cuprinsă în proiectul de OUG.
