Eurostat: Polonia, Bulgaria și România au cele mai mici costuri cu locuința, inclusiv facturile de utilități

Polonia, Bulgaria și România au cele mai mici costuri cu locuința (chirii plus inclusiv facturile de utilități) calculate la paritatea puterii de cumpărare, a transmis Eurostat, care a publicat un raport complex pe această temă.

Paritatea puterii de cumpărare – PPC (engleza Purchasing power parity sau PPP) măsoară puterea de cumpărare a unei monede, exprimată într-o altă monedă de circulatie internațională, de regulă euro sau dolari. Având în vedere ca prețurile bunurilor diferă de la un stat la altul, paritatea puterii de cumpărare calculează o rată de schimb alternativă între monedele celor doua țări, comparând un „coș de bunuri”, arată Hotnews.ro.

CITEȘTE ȘI Operațiunea „Taken down” în România și alte 6 state: rețea de streaming ilegal, cu peste 22 de milioane de utilizatori, a fost închisă. Acțiunea de cea mai mare amploare în Europa

Cele 3 state sunt sub jumătatea mediei europene atunci când vine vorba despre costurile cu locuința. Cele mai ”scumpe” state din acest punct de vedere sunt Elveția, Luxemburg și Danemarca.

Privind evoluția din ultimii 13 ani, prețurile locuințelor (față de media UE) au crescut în 17 țări UE, au scăzut în 9 și au rămas aceleași în Polonia. Cele mai mari creșteri au fost observate în Irlanda și Luxemburg, scăderi înregistrându-se în Grecia și Cipru.

Proprietar sau chiriaș?

România continuă să fie țara cu cei mai mulți proprietari din UE.

Distribuția populației în funcție de statutul de proprietate (proprietar sau chiriaș) diferă semnificativ între țările UE. În 2023, 69% din populația UE dețineau locuința, în timp ce restul de 31% locuiau în locuințe închiriate.

Cele mai mari ponderi ale proprietarilor au fost observate în România (96% din populație locuia într-o gospodărie în care își deținea locuința), Slovacia (94%), Croația și Ungaria (ambele 91%).

CITEȘTE ȘI Proiect Finanțe - clarificarea unor reglementări contabile privind Declarația de trezorerie, obligațiile companiilor delistate, contabilizarea impozitului la nivelul grupului fiscal

În Germania, 52% din populație sunt chiriași, țara fiind urmată de Austria (46%) și Danemarca (40%).

În medie europenilor le revin 1,6 camere de persoană…

Mărimea locuințelor poate fi măsurată ca număr mediu de camere/ persoană: în UE erau în medie 1,6 camere de persoană în 2023.

Dintre țările UE, cel mai mare număr a fost înregistrat în Luxemburg și Malta (2,2 camere de persoană), urmate de Belgia și Țările de Jos (2,1 camere). La celălalt capăt al scalei se aflau Polonia (1,1 camere) și Croația, Letonia (date 2021), România și Slovacia (toate cu 1,2 camere în medie de persoană).

… și avem 2,3 persoane pe gospodărie în UE

Un indicator înrudit este și numărul de persoane pe gospodărie. În UE erau în medie 2,3 persoane pe gospodărie în 2023. Dintre țările UE, acest număr a variat de la 3,1 persoane în Slovacia, 2,9 în Polonia, 2,7 în Croația și Irlanda până la 2,0 persoane în Germania, Danemarca și Suedia 1,9 persoane.

Aproximativ 17% din populația UE locuia într-o casă supraaglomerată…

Calitatea locuirii poate fi măsurată în multe feluri. Unul dintre aceste feluri este să măsori cât de aglomerată e locuința.

CITEȘTE ȘI Unele mașini din România și-au schimbat proprietarul de până la 24 de ori. Sute de mii de kilometri sunt șterși de pe odometre

În 2023, cele mai mari rate de supraaglomerare au fost observate în Letonia (40,9%), România (40,0%) și Bulgaria (34,9%), iar cele mai scăzute în Cipru (2,2%), Malta (2,4%) și Țările de Jos (3,8%).

Aproximativ 11% din populația UE nu avea capacitatea de a menține casa suficient de caldă

Nu este doar aglomerarea oamenilor care ocupă o locuință afectează calitatea vieții, dar și calitatea locuinței, cum ar fi capacitatea de a o menține suficient de caldă pe timpul iernii, sau dacă ai un acoperiș în bună stare, pereți fără igrasie șamd.

În UE, în 2023, 10,6% din populație nu avea capacitatea de a menține locuința suficient de caldă. Cele mai mari cote au fost observate în Spania, Portugalia (ambele 20,8%) și Bulgaria (20,7%), iar cele mai scăzute în Luxemburg (2,1%), Finlanda (2,6%) și Slovenia (3,6%).

Prețurile locuințelor au crescut cu 48% în UE între 2010 și 2023

Analizând tendința prețurilor locuințelor (prețurile de piață ale locuințelor achiziționate de gospodării) în UE între 2010 și 2023, Eurostat a constatat că există o tendință ascendentă din 2013 până în 2022, cu creșteri anuale deosebit de mari în 2021 (8,4%) și 2022 (7,8%).

CITEȘTE ȘI Majorarea taxelor, recesiunea, dezinformarea și conflictele armate, principalele riscuri pentru România în 2025

În 2023, prețurile au scăzut ușor cu 0,3%. În total, s-a înregistrat o creștere de 48% între 2010 și 2023. Au fost creșteri în 24 de țări UE și scăderi în 2 în această perioadă (datele pentru Grecia nefiind disponibile). Cele mai mari creșteri au fost observate în Estonia (+209%), Ungaria (+191%) și Lituania (+154%), în timp ce scăderi au fost înregistrate în Italia (-8%) și Cipru (-2%).

Chiriile cresc cu 22%

A existat o creștere constantă a chiriilor în UE între 2010 și 2023 – în total de 22% pe toată perioada. S-a înregistrat o creștere în toate țările UE, cu excepția Greciei. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+211%), Lituania (+169%) și Irlanda (+98%).

Inflația: prețurile au crescut cu 36%

Între 2010 și 2023 în UE, inflația a fost de 36%. Prețurile au urcat în toate țările UE în perioada 2010-2023, cele mai mari valori în Ungaria (79%), Estonia (70%), Lituania (62%) și România (61%). Cele mai mici creșteri de preț au fost observate în Grecia (17%), Cipru (20%) și Irlanda (22%).