Statele Unite ar trebui să ″dețină″ centralele nucleare ucrainene pentru a le asigura securitatea, a anunțat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, la câteva ore după ce președintele american Donald Trump a vorbit la telefon cu omologul său de la Kiev, Volodimir Zelenski.
Numai că, dintre toate componentele sistemului energetic al Ucrainei, unitățile de producție nucleare au fost singurele nevizate de bombardamentele trupelor Kremlinului, de la începutul războiului și până în prezent, din simplul motiv că un dezastru atomic provocat astfel ar fi afectat grav și Rusia.
Potrivit sursei citate, Trump i-a transmis lui Zelenski, la discuțiile privind demersurile de încetare a războiului declanșat de Rusia acum peste 3 ani, că SUA ar putea deveni ″proprietare″ ale centralelor nucleare din Ucraina, pentru a le asigura securitatea.
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
″Proprietatea americană asupra acestor centrale ar oferi cea mai bună protecție posibilă pentru infrastructura energetică a Ucrainei″, le-a spus reporterilor purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt.
Același mesaj a fost transmis public, printr-un comunicat comun, de către secretarul de stat Marco Rubio și de consilierul de Securitate Națională de la Casa Albă, Michael Waltz.
Administrația de la Washington, inclusiv președintele Trump, a mai sugerat că subiectul preluării de către americani a rezervelor de minerale critice și rare ale Ucrainei nu ar mai fi de actualitate.
Pe de altă parte, după convorbire, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu Trump doar despre posibila preluare în proprietate de către SUA a centralei nucleare de la Zaporojie, cea mai mare de profil din Europa, aflată sub ocupația și controlul Rusiei încă din primul an de război și a cărei funcționare a fost oprită de atunci.
Liderul de la Kiev a menționat că operațiunile necesare pentru eventuala repornire a centralei ar putea dura mai mult de 2 ani și că acest lucru ar fi benefic atât pentru securitatea energetică a Ucrainei, cât și pentru cea a Europei.
″Toate centralele nucleare din Ucraina aparțin poporului ucrainean. Acestea sunt centrale nucleare de stat, nu sunt proprietate privată în Ucraina. Dacă americanii doresc să preia centrala Zaporojie de la ruși și vor să investească acolo și să o modernizeze, aceasta este o chestiune complet diferită. Suntem deschiși la discuții, dar problema proprietății cu siguranță nu am discutat-o cu președintele Trump″, a punctat Zelenski.
Ucraina deține un număr de 4 centrale nucleare, ce însumează 15 reactoare, cu putere instalată totală de aproape 14.000 MW. Acestea asigură, în funcție de anotimp, între 55% și 70% din necesarul de energie al țării, iar valoarea producției lor are o pondere de 4% în PIB-ul ucrainean, potrivit datelor oficiale de la Kiev.
Spre deosebire de restul capacităților de producție de energie electrică ale Ucrainei și de rețelele energetice de transport și distribuție ale statului vecin cu România, grav afectate de atacurile cu rachete și drone ale rușilor, centralele nucleare nu au suferit distrugeri și avarii de pe urma războiului, nefiind luate la țintă de către trupele Kremlinului.
Acest lucru demontează argumentul conform căruia aceste centrale ar avea nevoie de protecție americană în sens fizic. Protecția evocată de Trump ar viza astfel, mai degrabă, reducerea în viitor a riscului unei noi invazii teritoriale din partea Rusiei, în eventualitatea că se va ajunge acum la un acord de pace, pentru stoparea conflictului aflat în desfășurare.
Centralele nucleare din Ucraina sunt deținute și operate de către compania Energoatom, controlată integral de statul ucrainean și despre care autoritățile de la Kiev au dat asigurări publice, în repetate rânduri, că nu va fi privatizată. Asta pentru că, pe lângă rolul său vital strategic în alimentarea cu energie a țării, Energoatom este și unul dintre principalii contribuabili la bugetul de stat al Ucrainei, nu doar prin taxe și impozite, ci și prin dividende.
În plus, Energoatom asigură și curent electric pentru populație la preț final reglementat, subvenționat, vânzând către furnizori la cotații care îi acoperă doar costurile, plus o marjă modică.
Cu 2 zile înainte de convorbirea telefonică Trump-Zelenski, ediția din Ucraina a publicației de business americane Forbes a sugerat, într-un articol, că Energoatom și-a ″ascuns″ o parte din profitul înregistrat anul trecut prin intermediul unui artificiu contabil.
Citând raportul oficial pe 2024 înaintat de companie autorităților, Forbes a relatat că, pentru anul trecut, Energoatom a afișat un profit net de numai 1,3 miliarde de hrivne (31,3 milioane dolari), în condițiile în care, de la 1 iunie 2024, Guvernul de la Kiev a majorat prețul reglementat al energiei pentru consumatorii casnici cu 64%, de la 2,64 la 4,32 hrivne/kWh (echivalentul a 0,48 lei/kWh). Pe lângă asta, producția de energie a companiei a avansat cu 2%, la 53 milioane MWh.
Forbes a calculat că doar scumpirea ar fi trebuit să aibă un efect pozitiv de peste 720 milioane dolari în rezultatul Energoatom. Însă compania a trecut la cheltuieli o depreciere a activelor, rezultată din reevaluare, de mai mult de 560 milioane dolari.
Nivelul deprecierii înregistrate a fost, potrivit sursei citate, cu 88% mai mare decât cel din 2023. În 2019-2023, de la an la an, avansul deprecierii a fost, în medie, de 7%, iar dacă ritmul ar fi fost menținut și în 2024, au scris cei de la Forbes Ucraina, profitul net afișat de Energoatom pe anul trecut ar fi fost cu circa 265 milioane dolari mai mare.
Inițial, înainte de articol, Energoatom nu a răspuns solicitării de comentarii a Forbes, însă după publicare a transmis un mesaj oficial de infirmare, în care a acuzat Forbes de ″manipulare, distorsionare și incompetență″. Fără să dea alte detalii, compania de stat ucraineană a spus că majorarea deprecierii s-a făcut în acord cu legislația în vigoare a guvernanței corporative și cu standardele internaționale de contabilitate.
Energoatom a mai arătat că îndeplinirea obligației de serviciu public, de a asigura energie la preț reglementat pentru populație, a reprezentat anul trecut un cost de peste 153 miliarde hrivne (circa 3,6 miliarde dolari) pentru companie, care a rămas totodată unul dintre cei mai mari contribuabili la bugetele publice ale statului ucrainean, cu plăți totale de aproape 29 miliarde de hrivne (în jurul a 700 milioane dolari).
Energoatom a obținut în noiembrie anul trecut recunoașterea în justiția românească a unei decizii arbitrale internaționale de recuperare a unei creanțe restante, de circa 3 milioane de euro, de la un client din România, pentru electricitate exportată de compania din Ucraina în vârful crizei energetice din vara anului 2022, primul an de război. Speța a fost relatată în detaliu de Profit.ro aici și aici.
Între timp, traderul român importator a intrat în faliment și este extrem de puțin probabil ca gigantul nuclear ucrainean să-și recupereze datoria neîncasată.
Ucraina a notificat oficial autoritățile de la București că demarează un proiect de construire de noi reactoare nucleare și le-a solicitat să comunice dacă doresc să participe la procedurile de evaluare a impactului asupra mediului.
Ucrainenii vor să ridice două noi reactoare (4 și 5), de câte 1.100 MW (2.200 MW în total), la centrala nucleară de la Pivdennoukrainsk, pe un amplasament de 58 de hectare și cu o suprafață construită de 16 hectare.
Unitățile urmează să fie fabricate de către americanii de la Westinghouse, cu tehnologie proprie.
Lucrările pregătitoare au demarat în primăvara anului trecut. Centrala Pivdennoukrainsk are în prezent 3 reactoare, cu putere totală de 2.850 MW.
