Băncile au început să reacorde credite pentru investiții în hoteluri, după ce în ultimii 6-7 ani reduseseră la minimum finanțările pentru astfel de proiecte sau, în cazul în care decideau să acorde un credit, acesta nu depășea 50% din valoarea investiției, spune consultantul hotelier Mircea Drăghici.
Înainte de criza economică, oricine avea ceva bani investea fie în imobiliare, fie în hotelărie. Așa au ajuns oameni care nu se pricepeau deloc la turism să cedeze mirajului acestui domeniu. Unul dintre ei, fostul fotbalist Gică Popescu, a deschis în 2006 un hotel de patru stele în Calafat, pe care l-a închis patru ani mai târziu, pentru că nu avea clienți, iar ulterior l-a închiriat altcuiva.
Pe lângă Popescu, alți foști fotbaliști, maneliști sau politicieni și-au băgat banii în hoteluri, dar după câțiva ani au constatat că nu e atât de ușor pe cât pare de frumos să conduci un hotel. Unii dintre ei n-au fost atât de norocoși încât să găsească pe cineva mai priceput și dornic să închirieze hotelul și au fost nevoiți să-l închidă. Nemaiputând plăti ratele, i l-au aruncat băncii în brațe și au plecat. "Multe hoteluri au dat faliment din cauza managementului, nu neapărat pentru că nu era cerere sau nu erau bine localizate", crede Mircea Drăghici.
28 noiembrie - Profit Financial.forum
În acel moment, băncile și-au pierdut încrederea în piața hotelieră și au renunțat să mai finanțeze proiecte. Sau, în cazul în care le finanțau pe unele, unde studiile le arătau că nu riscă prea mult, nu contribuiau cu mai mult de jumătate din valoarea investiției, restul banilor fiind aduși de proprietar, a declarat, pentru Profit.ro, consultantul hotelier Mircea Drăghici.
CITEȘTE ȘI S-a ieftinit puternic cel mai scump hotel de vânzare din România. Goschy vrea 15 mil. euro pe Amfiteatru Panoramic Belvedere În ultimul an, însă, spune consultantul, finanțările pentru hoteluri au început să revină, băncile contribuind chiar și cu 70% din valoarea unui proiect. Majoritatea acestor hoteluri finanțate sunt în București și în celelalte orașe importante. Cele mai multe hoteluri susținute de bănci sunt afiliate unui lanț internațional. "Băncile au început să-și recapete încrederea în piața hotelieră și le-a revenit apetitul pentru finanțarea proiectelor din acest domeniu. Estimez că în următorii doi ani vom constata o creștere a numărului de proiecte hoteliere, în principal a celor de lanț", mai spune consultantul.
Ca să fie eligibil pentru o finanțare bancară, un proiect hotelier trebuie să aibă un studiu de piață realizat de un specialist, care să arate că există cerere și să demonstreze că a găsit un manager cu experiență. În plus, investitorul trebuie să demonstreze că afacerile îi merg bine. "Costul finanțării (rata dobânzii) a coborât în unele cazuri, la euro, și sub 4%. În urmă cu câțiva ani, în plină criză economică, vorbeam de 8-9%", mai spune Mircea Drăghici.
Indiferent cât de romantici ar fi și cât de mult ar fi atrași de mirajul hotelăriei, bancherii nu ar risca din nou să dea credite dacă n-ar fi susținuți și de cifre. Statistica arată că turiștii străini sosiți anul trecut în România au cheltuit, în total, 5,6 miliarde de lei (1,3 miliarde euro), cu 28% mai mult decât în anul precedent. Cea mai mare contribuție la majorarea încasărilor din turism ale România a provenit din creșterea puternică a numărurul de turiști, cu 53%, de la 1,91 milioane în 2014 până la 2,23 milioane.
Uneori e bine să fii foarte jos, pentru că ai de unde crește. Așa e și cu turismul românesc: stă atât de prost la cifre, încât până și un singur autocar de turiști poate influența statistica.
