Mii de suedezi au început să boicoteze cele mai mari supermarketuri din țară.
Sunt nemulțumiți de creșterea prețurilor la alimente, conform The Guardian.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Astfel de acțiuni au fost declanșate și în alte țări - VEZI AICI
Ajutată de postările virale de pe TikTok și Instagram, campania a devenit un subiect național de conversație și un punct de tensiune politică, arată G4Media.ro.
Costul anual al hrănirii unei familii în Suedia a crescut cu până la 30.000 de coroane (2.290 de lire sterline) din ianuarie 2022. Se așteaptă ca un pachet de cafea să atingă în curând pragul simbolic de 100 de coroane (7,64 lire sterline).
Aceasta reprezintă o creștere de peste un sfert de la începutul anului trecut, potrivit agenției guvernamentale Statistics Sweden.
Protestatarii pun creșterea prețurilor pe seama unui „oligopol” al supermarketurilor și al marilor producători, care își prioritizează profiturile în detrimentul clienților, și a lipsei de concurență între companii. Însă supermarketurile dau vina pe factori foarte variați, printre care războiul, geopolitica, prețurile materiilor prime, recoltele și criza climatică.
Acesta este unul dintre numeroasele proteste împotriva scumpirii vieții care au avut loc în Europa în ultimele săptămâni. Luna trecută, cumpărătorii din Bulgaria au boicotat marile lanțuri de magazine și supermarketuri în semn de protest față de creșterea prețurilor la alimente, ceea ce ar fi condus la o scădere a cifrei de afaceri de aproape 30 %.
În ianuarie, un boicot în Croația s-a extins în Bosnia și Herțegovina, Muntenegru și Serbia.
Inițiativa suedeză de protest „Bojkotta vecka 12” (Săptămâna de boicot 12, denumită astfel deoarece a avut loc în cea de-a 12-a săptămână a anului calendaristic) a cerut consumatorilor să nu mai facă cumpărături la marile magazine alimentare, inclusiv Lidl, Hemköp, Ica, Coop și Willys, pentru a protesta împotriva creșterii prețurilor.
„Nu avem nimic de pierdut, dar avem totul de câștigat”, se arată în postările de pe rețelele sociale. „Prețurile alimentelor au scăpat de sub control în timp ce giganții alimentari și marii producători fac profituri de miliarde pe seama noastră”.
Dintre toate alimentele, prețurile ciocolatei au crescut cel mai mult luna trecută, cu 9,2%, potrivit site-ului de monitorizare Matpriskollen. Prețurile grăsimilor de gătit au crescut cu 7,2%, iar cele ale brânzeturilor cu 6,4%. Laptele și smântâna au crescut cu 5,4%.
Cu toate acestea, nu toată lumea este convinsă de efectele acțiunii de șapte zile.
Deși Sandra Gustavsson, 34 de ani, a observat creșterea costului alimentelor, ea este mai degrabă în favoarea unei revizuiri complete a obiceiurilor de cumpărături. Este vorba de „reko-ring” – un mod de a cumpăra bunuri produse local, fără intermediari.
„De la Covid încoace, am impresia că prețurile alimentelor nu au făcut decât să crească, să crească, să crească”, a declarat Gustavsson, care lucrează ca director de operațiuni și locuiește în Göteborg. „O săptămână este bună pentru că începe o conversație”, a adăugat ea. „Dar în rest nu cred că are vreun efect”.
Filippa Lind, o figură marcantă a boicotului, a declarat că discuțiile despre acțiune – pro și contra – au fost peste tot. Lind, o studentă din Malmö, a declarat că face acest lucru atât în calitate de persoană afectată de „prețurile nerezonabil de mari”, cât și ca un „act de solidaritate pentru alții”.
Solicitând guvernului să acționeze, ea a spus: „Politicienii trebuie să intervină și să spargă acest oligopol care cauzează prețuri ridicate din cauza lipsei de concurență între companiile de produse alimentare”.
Acum, ei intenționează să își continue protestul cu un boicot de trei săptămâni al Ica, care este principalul retailer de produse alimentare din Suedia, cu aproximativ o treime din cota de piață, și al producătorului de lactate Arla. După aceea, spun ei, vor adăuga mai multe companii pe lista boicotului.
„Sper că va duce la o acțiune politică care va reduce pe termen nelimitat prețurile la bunurile de bază”, a declarat Lind.
Acuzând guvernul de coaliție de centru-dreapta, condus de Partidul Moderat, de inacțiune, Mikael Damberg, purtătorul de cuvânt al social-democraților pentru economie, a declarat marți în parlament: „În Suedia de astăzi, familiile obișnuite își golesc conturile de economii și împrumută bani pentru a-și asigura viața de zi cu zi”.
În replică, ministrul de finanțe, Elisabeth Svantesson, a declarat că inflația a scăzut de la preluarea mandatului de către guvern în 2022, când era de aproximativ 10%. În februarie 2025, rata inflației a fost de 1,3% – în creștere de la 0,6% în ianuarie.
Dar, a recunoscut ea, prețurile la alimente erau încă ridicate. „Este important să îi sprijinim pe cei care o duc cel mai greu”, a spus ea. „De asemenea, este important acum să vedem ce putem face în privința prețurilor la alimente.”
Ministrul afacerilor rurale, Peter Kullgren, a declarat că creșterea prețurilor a fost cauzată în mare parte de factori internaționali, cum ar fi creșterea prețurilor la produsele de bază din cauza pierderilor de recolte, dar a afirmat că concurența în comerț trebuie îmbunătățită.
„Prețurile alimentelor au crescut de-a lungul timpului și afectează cel mai mult gospodăriile cele mai slabe din punct de vedere economic: familiile cu copii, studenții și persoanele în vârstă cu pensii mici. Această problemă trebuie abordată”, a declarat Kullgren.
Acesta a adăugat că rezolvarea problemei și asigurarea stabilizării prețurilor reprezintă o „prioritate majoră” pentru guvern, care s-a întâlnit joia trecută cu personalități din industria alimentară. El a descris discuțiile despre prețurile ridicate la alimente ca fiind „constructive” și a promis: „Acum vom continua această activitate”.
Vineri, guvernul a prezentat, de asemenea, o nouă strategie alimentară care include măsuri de creștere a producției alimentare suedeze. Kullgren a declarat că dorește să vadă o concurență mai bună în industria alimentară, inclusiv lansarea de noi magazine alimentare pentru a încuraja concurența în întreaga țară.
El a avertizat, de asemenea, că boicoturile ar putea avea „efectul opus” celui dorit și a declarat că nu le poate sprijini.
Jenny Pedersén, un purtător de cuvânt al Hemköp, nu a putut să comenteze modul în care numărul clienților a fost afectat de boicot, dar a declarat că prețurile alimentelor în Suedia au fost afectate în același mod în care au fost în alte țări.
„Există mulți factori care afectează prețurile alimentelor”, a spus ea. „Totul, de la război, geopolitică, prețurile materiilor prime, costurile de prelucrare, schimbările climatice, vremea și recoltele.
„Există câteva categorii care determină inflația în acest moment – în special lactatele, cafeaua și cacao/ciocolată. Lactatele sunt una dintre cele mai mari categorii de produse alimentare și, prin urmare, au un impact mare asupra inflației, atât creșterea, cât și scăderea acesteia.”
Lanțul Coop a declarat că a înregistrat o „ușoară scădere” a numărului de clienți săptămâna trecută în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, dar nu a putut să stabilească un motiv definitiv.
„Nu excludem că există un anumit efect al boicotului, dar este încă dificil de evaluat”, a declarat purtătorul său de cuvânt Håkan Andersson.
Purtătorul de cuvânt al Ica, Jenny Gerdes, a declarat că impactul boicotului a variat semnificativ de la un magazin la altul, dar că unele magazine au înregistrat „un anumit impact”.
„Înțelegem îngrijorările clienților noștri cu privire la creșterea prețurilor la alimente și le respectăm dreptul de a-și exprima frustrarea”, a spus ea. „A devenit mai costisitor să cultivăm, să producem, să ambalăm și să transportăm alimente, dar și să gestionăm un magazin.”
Johanna Eurén, un purtător de cuvânt al Willys, a declarat: „Avem o înțelegere deplină pentru clienți și pentru îngrijorarea și frustrarea pe care le provoacă creșterea prețurilor la alimente. Înțelegem că oamenii vor să își arate nemulțumirea”. Cu toate acestea, ea a adăugat: „Probabil credem că boicotul este un pic greșit orientat.”
Lidl și Arla au fost, de asemenea, contactate pentru comentarii.
