Livrările de locuințe noi au scăzut cu 15% la nivel național și peste 20% în București, în timp ce cererea a crescut cu 7% în 2024. Accesul tot mai dificil la finanțare și costurile ridicate ale materialelor de construcție frânează dezvoltările viitoare, amplificând deficitul de locuințe. Prețurile au continuat să crească peste rata inflației, iar în marile orașe achiziția unei locuințe devine tot mai greu accesibilă.
În 2025, oferta limitată și cererea puternică vor menține presiunea asupra prețurilor. În acest context, piața de închirieri începe să câștige teren, devenind o opțiune atractivă pentru cei care nu pot sau nu doresc să cumpere o locuință în condițiile actuale.
13 martie - Maraton Securitate energetică
25 martie - Eveniment Profit.ro IMM - Micii antreprenori, prinși în mijlocul tensiunilor economice și sociale
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
„Deși livrările de locuințe rămân peste media ultimului deceniu, decalajul față de cerere devine tot mai evident. Dacă în anii trecuți se autorizau și construiau un număr mai mare de locuințe, în ultimii doi ani suprafețele autorizate au scăzut semnificativ, semnalând o scădere importantă a livrărilor de locuințe în viitorul apropiat. Bucureștiul resimte cel mai puternic această tendință, cu o cerere ridicată, dar dezvoltări limitate de disponibilitatea redusă a terenurilor, reglementările stricte și creșterea costurilor de construcție. În 2024, cererea de locuințe a crescut cu 7% față de anul anterior, potrivit agenției locale de cadastru.
Piața imobiliară a avut evoluții diferite în funcție de oraș. În București, tranzacțiile cu apartamente au crescut cu 5%, iar în Cluj și Timișoara cu 3-4%. Iașiul a înregistrat cel mai mare avans, cu o creștere de 40%, susținută de livrarea unui număr mare de locuințe noi, care a atras tot mai mulți cumpărători”, explică Gabriel Blăniță, Director & Advisory Services la Colliers România.
La nivel național, s-au înregistrat aproape 170.000 de tranzacții pentru apartamente, atât noi, cât și vechi. Deși sub recordul din 2021, volumul este cu peste 40% mai mare decât media anilor 2018-2019. Consultanții Colliers subliniază că evoluția pieței nu a fost uniformă pe tot parcursul anului.
În prima jumătate a lui 2024, tranzacțiile au fost mai dinamice, însă în a doua parte, ritmul de creștere a încetinit, mai ales în decembrie. Incertitudinile legate de bugetul pe 2025 și amânarea alegerilor prezidențiale au făcut ca mulți cumpărători să devină mai precauți. Acest climat de nesiguranță s-a resimțit în special în segmentul mediu și cel premium, unde achizițiile implică sume mari și condiții de finanțare mai stricte.
La nivelul întregului an 2024, construcția clădirilor rezidențiale a încetinit cu circa 22%, conform celor mai recente informații publicare de Institutul Național de Statistică. Un factor important care a influențat piața în 2024 a fost accesul dificil la finanțare. Deși Banca Națională a redus rata dobânzii de politică monetară la 6,5%, indicele IRCC a rămas ridicat, în jur de 6%, din cauza modului în care este calculat, cu întârziere față de evoluțiile pieței.
Chiar dacă băncile au continuat să ofere credite ipotecare cu dobânzi fixe mai atractive, costurile mari ale împrumuturilor au descurajat mulți cumpărători, ceea ce a încetinit ritmul achizițiilor prin credit ipotecar comparativ cu anii anteriori.
„Accesul la finanțare a continuat să fie dificil, însă creșterea salariilor peste rata inflației a contribuit la menținerea accesibilității locuințelor. Spre deosebire de alte piețe din regiune, unde prețurile și chiriile au crescut mult mai rapid decât veniturile, România a avut o evoluție mai echilibrată.
Totuși, 2024 a fost un an de tranziție, cu vânzări moderate și factori economici care au influențat accesul la credite. În acest context, prețurile locuințelor au continuat să crească, influențate de oferta redusă și de specificul fiecărei piețe locale. La nivel național, acestea au depășit rata inflației (5,1% la final de an), dar au crescut mai lent decât salariile (+13,1% anual). Astfel, locuințele s-au scumpit moderat, însă accesibilitatea s-a menținut relativ stabilă”, punctează Gabriel Blăniță.
În marile orașe, achiziția unei locuințe a devenit tot mai costisitoare, mai ales în zonele centrale, unde cererea este ridicată, iar oferta limitată. În schimb, în zonele metropolitane și periferice, unde terenurile sunt mai disponibile și costurile de construcție mai reduse, oferta de locuințe ar putea crește, contribuind la echilibrarea pieței. În orașele cu stoc limitat și cerere mare, prețurile au crescut semnificativ.
București, Cluj-Napoca și Iași au înregistrat creșteri peste media națională, pe fondul livrărilor insuficiente. În schimb, în zonele cu o competiție mai mare între dezvoltatori sau cu o cerere mai redusă, au avut loc ajustări ușoare de preț, fără a indica o tendință de scădere generalizată a pieței.
Dacă nu intervine o criză economică majoră, piața rezidențială va urma aceeași direcție și în 2025, anticipează consultanții Colliers, explicând că cererea ar trebui să rămână solidă, susținută de creșterea salariilor, scăderea dobânzilor și nevoia tot mai mare de locuințe, mai ales în București și marile orașe, pe fondul imigrației, dar și migrației interne. În schimb, oferta va continua să scadă, în special în marile orașe, din cauza birocrației și a reticenței dezvoltatorilor.
Cu mai puține locuințe noi și o cerere stabilă sau în creștere, presiunile asupra prețurilor vor persista. În aceste condiții, accesul la locuințe va deveni și mai dificil în zonele centrale și bine conectate, unde prețurile sunt deja ridicate în raport cu veniturile medii.
În acest context, piața de închirieri crește rapid, atrăgând tot mai mulți investitori interesați de venituri stabile pe termen lung. În București, acest segment urmează modelul piețelor mai dezvoltate din Europa Centrală și de Est, devenind o opțiune viabilă pentru cei care nu pot sau nu doresc să cumpere o locuință.
Pe termen lung, creșterea populației, concentrată în marile orașe, menține cererea ridicată pe piața rezidențială. România are una dintre cele mai mari rate de supraaglomerare din UE, ceea ce face ca necesitatea locuințelor să rămână o prioritate, indiferent de contextul economic.
„Extinderea infrastructurii va avea un impact semnificativ asupra pieței imobiliare, stimulând cererea pentru proiecte rezidențiale, comerciale și logistice. Totuși, această dinamică aduce provocări juridice complexe, de la achiziția terenurilor și procedurile de expropriere până la reglementările urbanistice stricte și conformarea cu noile standarde ESG.
Pentru ca aceste investiții să fie sustenabile și eficiente, dezvoltatorii trebuie să alinieze proiectele la strategiile urbanistice locale și să gestioneze cu atenție cadrul legislativ”, subliniază Oana Bădărău, Partner & Head of Real Estate la firma de avocatură PeliPartners.
