Material susținut de Investing in Property
Economia României introduce 2025 cu perspective pozitive pe termen lung, dar balanța înclină către provocări semnificative. Specialiștii estimează pentru piața imobiliară o cerere scăzută pe segmentul de birouri, o temperare a pieței industriale și revenirea pe creștere a zonei de retail.
Perspectiva optimistă cu privire la creștere economică pe termen lung este susținută de factori cum ar fi: investițiile în infrastructură, aderarea la Schengen ecartul favorabil între productivitatate și costuri pe piața muncii, precum și de indiciile care sugerează că o parte a românilor plecați în străinătate încep să revină înapoi în țară. Cu toate acestea, riscurile rămân ridicate, având în vedere creșterea economică modestă în prezent, deficitul bugetar foarte mare, instabilitatea politică și contextul global dominat de incertitudini geopolitice și economice.
Cu toate acestea, prețurile în acest sector ating un nou record în unele zone din țară, iar modificările fiscale au un impact important care îndeamnă la prudență.
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: În 2024, prețurile apartamentelor din marile orașe ale României au înregistrat creșteri semnificative: Cluj-Napoca: Prețul mediu a ajuns la 2.7 euro/mp, în creștere cu 14% față de 2023.
București: Prețul mediu pentru apartamentele noi și vechi a fost de 1.887 euro/mp, cu o creștere de 14% față de anul anterior.
Timișoara: Prețul mediu a atins 1.650 euro/mp, marcând o creștere de 11% pentru apartamentele noi și 16% pentru cele vechi comparativ cu 2023.
Iași: Prețul mediu a fost de 1.650 euro/mp, cu o creștere de 13% la apartamentele noi și 18% la cele vechi față de anul precedent.
Cauze principale sunt următoarele:
Cererea ridicată și oferta limitată:
Migrația către centrele urbane majore pentru oportunități de muncă și educație a crescut cererea de locuințe, în timp ce oferta a rămas limitată.
Creșterea costurilor de construcție este o altă cauză. Prețurile materialelor de construcție și costurile cu forța de muncă au crescut semnificativ în ultimii ani, influențând prețul final al locuințelor.
Și ultima cauză. Dar nu mai puțin importantă, este reprezentată de investițiile imobiliare: Proprietățile imobiliare sunt percepute ca investiții sigure, atrăgând atât investitori locali, cât și străini, ceea ce a contribuit la creșterea prețurilor.
Care sunt efectele? Accesibilitate redusă: Pentru mulți cumpărători, în special pentru tineri, achiziția unei locuințe a devenit dificilă din cauza prețurilor ridicate.
Migrarea către suburbii: Pentru a găsi locuințe mai accesibile, mulți cumpărători se îndreaptă către zonele periferice ale marilor orașe. Creșterea chiriilor: Prețurile ridicate la vânzare au determinat o creștere a cererii pe piața chiriilor, ceea ce a dus la majorarea acestora.
Vlad Baloșin, Arhitect, METRIK: Prețul pe metru pătrat construit crește și va continua să crească. Dacă ne uităm la prețurile din vestul Europei, are unde. Motivele sunt multiple. Primul și cel mai important: cererea mare și oferta limitată. Cauzele acestei oferte limitate țin atât de birocrație cât și de lipsa terenurilor noi care să fie conectate la infrastructura orașului. Se întâmplă prea lent această interconectare și integrare.
Un oraș performant crește, evoluează, se dezvoltă. Apartamentele cumpărate ca investiție, pentru închiriere sau ca plasament sigur, limitează suplimentar numărul de cumpărători și menține prețul sus. Cuplând toate acestea cu prețurile materialelor de construcție în creștere, costurile mari de finanțare și cu prețurile mari ale terenurilor construibile, îmi arată că metrul pătrat se va tot scumpi.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Creșterea prețurilor pe piața rezidențială este rezultatul unui cumul de factori economici, demografici și urbanistici. Pe de o parte, oferta este limitată de costurile ridicate ale terenurilor, ale materialelor de construcție și ale forței de muncă, care s-au menținut la un nivel ridicat după pandemia COVID-19. În plus, cererea continuă să fie susținută de migrarea populației către marile centre economice și universitare, cum este cazul Clujului, unde dinamica pieței imobiliare a fost accentuată de creșterea sectorului IT și a investițiilor străine.
Pentru piața din București, creșterea prețului pe metru pătrat este influențată de mai mulți factori specifici. Cererea rămâne ridicată, în special în zonele bine conectate la infrastructura de transport și în cartierele aflate în plină dezvoltare, precum Pipera, Aviației, Tineretului sau Băneasa. În plus, oferta nu reușește să țină pasul cu această cerere, din cauza costurilor mari de construcție, a reglementărilor urbanistice tot mai stricte și a întârzierilor birocratice în aprobarea noilor proiecte.
Un alt aspect important este atractivitatea Bucureștiului pentru investitori. Capitala rămâne un pol economic puternic, ceea ce menține cererea activă atât din partea cumpărătorilor finali, cât și a celor care achiziționează pentru închiriere. În plus, odată cu dezvoltarea infrastructurii și cu modernizarea unor zone centrale și semicentrale, proiectele premium au câștigat tot mai mult teren, iar acest lucru a dus la creșterea prețului mediu pe metru pătrat.
De asemenea, Bucureștiul se confruntă cu un deficit de terenuri disponibile pentru dezvoltări rezidențiale de anvergură, ceea ce pune presiune suplimentară asupra prețurilor. În acest context, piața rămâne una competitivă, iar prețurile sunt susținute de cererea solidă, costurile ridicate de construcție și tendințele de urbanizare.
Pe termen scurt, aceaste tendințe vor pune presiune pe accesibilitatea locuințelor, ceea ce duce la soluții alternative, iar una dintre cele mai favorabile în contextul actual al pietei locale este extinderea pieței de închirieri. Pe termen lung, dacă ritmul de construcție nu ține pasul cu cererea, prețurile vor continua să crească, forțând o parte dintre cumpărători să se orienteze către zone metropolitane sau alternative mai accesibile.
Lucian Azoiței, CEO, FORTY MANAGEMENT: Sunt mai multe cauze, în funcție de fiecare locație în parte. Că să le sintetizăm, avem un mix de venituri în creștere, creșteri de costuri, inflație dar mai ales lipsa docuemntatiilor urbanistice ce au că efect o oferta din ce în ce mai mică coroborată cu o cerere solidă, în creștere.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Creșterea prețului pe metru pătrat în marile orașe este influențată de mai mulți factori general valabili, precum cererea ridicată, oferta limitată, costuri mari de executare a lucrărilor, chiar speculațiile imobiliare. Pentru cazul izolat al Municipiului București, principalul factor care influențează prețurile este oferta limitată determinată de blocajul instituțional cauzat de suspendarea și anularea PUZurilor coordonatoare ale sectoarelor, precum și de imposibilitatea obținerii autorizațiilor de construire.
Putem vorbi despre o reinversare a obiceiurilor de locuit tot mai accentuată în 2025? În timpul pandemiei erau la căutare unitățile cu balcoane generoase, casele (în general, tot ce reprezenta deschidere către natură, spațiu extern generos). Începând cu anul trecut tendința s-a accentuat spre apartamente cu mai mulți metri pătrați utili.
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: În perioada pandemiei, a existat o tendință către locuințe cu spații exterioare generoase, precum balcoane mari sau case cu grădină. În 2024, s-a observat o revenire a interesului pentru apartamente mai spațioase, situate în zone urbane bine conectate.
Preferințele actuale ale cumpărătorilor sunt următoarele: Apartamente cu 3 camere: Acestea au devenit mai căutate, oferind un echilibru între spațiu și cost.
Suprafețe mai mari: Cumpărătorii preferă apartamente cu suprafețe utile mai generoase, de exemplu, un apartament de 3 camere cu 80-90 mp este mai atractiv decât unul de 65-70 mp.
Locație și infrastructură: Accesul facil la locul de muncă, școli și servicii esențiale a devenit o prioritate, mulți preferând să locuiască în oraș pentru a beneficia de aceste avantaje.
Eficiență energetică și tehnologie: Există un interes crescut pentru locuințe care oferă soluții de economisire a energiei și dotări tehnologice moderne.
Această schimbare este influențată de revenirea la birou a multor angajați și de costurile ridicate asociate întreținerii caselor mai mari, în special în ceea ce privește utilitățile.
Vlad Baloșin, Arhitect, METRIK: Categoric da. Pandemia a generat pe de o parte nevoia de camere suplimentare din cauza lucratului de acasă și pe de altă parte nevoia de case sau apartamente cu curte din cauza izolării. Foarte mulți s-au mutat în zonele metropolitane pentru că acolo au bifat cele de mai sus la un preț accesibil. Odată cu sfârșitul pandemiei, au fost tot mai clare minusurile: infrastructura deficitară, transportul public limitat, timpul îndelungat petrecut în trafic. Acestea i-au determinat pe mulți să revină în oraș, să se concentreze pe maximizarea suprafețelor de locuit, reflectând tendințele de urbanizare și creșterea prețurilor proprietăților, care împing eficiența peste spațiul în exces.
În timp ce accesul în aer liber rămâne de dorit, accentul pus pe interioare inteligente și optimizate semnalează o revenire la preferințele pre-pandemie. Acest lucru sugerează că preferința cauzată de pandemie pentru spațiul exterior a fost mai degrabă o reacție pe termen scurt decât o transformare de durată.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Tendințele de locuire evoluează în funcție de contextul socio-economic și de stilul de viață al cumpărătorilor. În perioada pandemiei, oamenii au prioritizat locuințele cu spații exterioare, balcoane mari sau grădini. Totuși, în ultimii doi ani, vedem o revenire spre apartamente mai generoase ca suprafață, dar situate în zone bine conectate la infrastructură și facilități urbane.
În 2025, această tendință ar putea continua, însă cu o orientare spre eficiența spațiului locativ. Clienții nu mai caută neapărat suprafețe foarte mari, ci un layout bine gândit, cu spații flexibile, home office integrat și acces facil la zone verzi sau alte facilități. În acest context, dezvoltatorii trebuie să răspundă cererii prin proiecte care îmbină eficiența și confortul, adaptate noilor obiceiuri de locuire.
În cazul proiectelor noastre, am observat o adaptare clară a preferințelor cumpărătorilor, în linie cu tendințele pieței. În cadrul Nusco City, am anticipat această tranziție și am proiectat unități care să răspundă acestor nevoi. Apartamentele noastre au fost gândite astfel încât să ofere un echilibru între suprafețele utile generoase, spațiile exterioare și integrarea unor facilități moderne, precum zone verzi ample, alei pietonale și proximitatea față de puncte de interes urban.
Această schimbare de preferințe este vizibilă și în tipologiile de unități preferate de clienți: observăm o creștere a interesului pentru apartamente de trei și patru camere, deoarece familiile pun mai mult accent pe confortul pe termen lung și pe flexibilitatea spațiului locativ.
De asemenea, configurarea eficientă a apartamentelor și calitatea materialelor și a finisajelor devin factori decisivi în procesul de achiziție.
Prin urmare, proiectele noastre, Nusco City si Nusco Green Homes se aliniază perfect acestei tendințe și oferă locuințe care completează spațiul, confortul și accesibilitatea, elemente esențiale pentru noile preferințe ale cumpărătorilor.
Lucian Azoiței, CEO, FORTY MANAGEMENT: Odată cu creșterea nivelului de trai și obținerea unor venituri în creștere este normal ca și tendința să fie de a crește calitatea locuirii. Intenția este de a locui cât mai aproape de centrele de interes pentru că traficul a crescut exponențial.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Tendința spre apartamente cu mai mulți metri pătrați utili s-a accentuat în detrimentul atât al caselor, cât și al apartamentelor cu terase sau balcoane spațioase. Cel mai probabil, acest fenomen este influențat de costurile ridicate de întreținere, care determină cumpărătorii să aleagă locuințe mai eficiente din punct de vedere al cheltuielilor lunare. Spațiul suplimentar în interior este considerat mai util decât un balcon generos, iar casele implică costuri semnificativ mai mari.
Cum și cât influențează factorul politic trendurile în piața imobiliară? Incertitudinea din ultima vreme se răsfrânge asupra pieței tranzacțiilor?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Factorul politic are un impact semnificativ asupra pieței imobiliare prin intermediul reglementărilor, politicilor fiscale și stabilității economice.
Influențe notabile:
Modificări fiscale: La începutul anului 2024, creșterea TVA-ului pentru locuințele cu prețuri mai mari de 120.000 de euro a generat îngrijorări privind descurajarea anumitor segmente de cumpărători.
Stabilitatea politică: Incertitudinea politică poate afecta încrederea investitorilor și a cumpărătorilor, influențând atât cererea, cât și oferta de pe piață.
Politici de creditare: Deciziile politice care influențează ratele dobânzilor și condițiile de creditare pot afecta accesul la finanțare pentru cumpărători.
În anii electorali, guvernele pot implementa măsuri menite să stimuleze economia și, implicit, piața imobiliară, însă aceste efecte pot fi temporare.
Vlad Baloșin, Arhitect, METRIK: Stabilitatea politică este esențială pentru o piață predictibilă. Incertitudinea politică, în special după anularea alegerilor prezidențiale, a sporit profilul de risc al țării. Asta poate determina investitorii să adopte o abordare mai precaută. Totuși, pentru noi, începutul lui 2025 a fost mult mai activ decât începutul lui 2024.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Piața imobiliară este sensibilă la climatul politic și economic, iar incertitudinea poate influența atât apetitul investitorilor, cât și deciziile cumpărătorilor. Modificările fiscale, inflația și politica monetară joacă un rol esențial în finanțarea dezvoltărilor și în accesibilitatea creditelor pentru consumatori.
În România, în anii electorali, tendința este de temporizare a deciziilor de investiții, atât din partea dezvoltatorilor, cât și a cumpărătorilor. De exemplu, modificările fiscale implementate în 2024 pot avea un impact asupra costurilor de dezvoltare, ceea ce va influența în final prețurile locuințelor. Totodată, creșterea ratelor dobânzilor a făcut finanțarea mai dificilă, ceea ce poate duce la o piață mai selectivă, cu o cerere mai atent calibrată.
În contextul actual, piața imobiliară din România se află sub influența unor propuneri legislative menite să reglementeze și să dinamizeze sectorul. Una dintre inițiativele notabile este proiectul de lege care permite crearea fondurilor de investiții imobiliare de tip REIT (Real Estate Investment Trusts). Aceste fonduri, odată implementate, ar putea atrage investiții semnificative în piața imobiliară, având potențialul de a crește cererea de proprietăți și, implicit, de a influența prețurile.
De asemenea, un alt proiect de lege aprobat de Guvern prevede că agenții imobiliari trebuie să aplice măsuri sporite de cunoaștere a clientelei atât pentru cumpărător, cât și pentru vânzător. Această reglementare are ca scop alinierea la standardele internaționale, însă ar putea adăuga un nivel suplimentar de complexitate în procesul tranzacțiilor imobiliare.
Aceste propuneri legislative reflectă eforturile autorităților de a crea un cadru mai transparent și mai sigur pentru tranzacțiile imobiliare, însă implementarea lor va necesita o adaptare din partea tuturor actorilor implicați în piață.
Pe termen lung, stabilitatea politică și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru menținerea încrederii în piața imobiliară și pentru atragerea de noi investiții.
Lucian Azoiței, CEO, FORTY MANAGEMENT: Factorul politic are intodeauna o influenta majora, atat prin politicie sectoriale pozitive ( prima casa, tva redus, programe de sprijin etc) cât și prin cele negative ( blocaj urbanistic, taxe suplimentare, reglementari).
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Factorul politic influențează în mod semnificativ piața imobiliară, iar acest lucru este vizibil în special în Municipiul București. „Reforma” inițiată de primarul capitalei în domeniul urbanismului și autorizării lucrărilor de construire a generat un veritabil blocaj, afectând considerabil dezvoltarea proiectelor imobiliare și limitând oferta de locuințe noi. Pe fondul evenimentelor recente, se constată și o implicare directă a actorilor politici în domeniul imobiliar, prin propunerea unor modificări legislative menite să reglementeze mai strict relația dintre dezvoltatori și cumpărători. Printre aceste măsuri se numără limitarea avansurilor solicitate de dezvoltatori și impunerea unor prevederi suplimentare pentru protejarea investitorilor mici.
Intrarea în Schengen și ridicarea vizelor către SUA de la 1 Martie considerați că va influența prețurile și calitatea locuirii în România?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Aderarea României la spațiul Schengen si eliminarea vizelor pentru SUA sunt așteptate să aibă efecte pozitive asupra economiei și, implicit, asupra pieței imobiliare.
Posibile influențe:
Atragerea investițiilor străine: Accesul facilitat la piața europeană și creșterea încrederii investitorilor străini ar putea stimula investițiile în sectorul imobiliar, atât în segmentul rezidențial, cât și în cel comercial.
Creșterea cererii de locuințe: O economie mai dinamică și oportunitățile de afaceri ar putea atrage atât români din diaspora, cât și expați, crescând cererea de locuințe de calitate.
Dezvoltarea infrastructurii: Investițiile în infrastructură, stimulate de aderarea la Schengen, ar putea duce la dezvoltarea unor noi zone rezidențiale și la creșterea valorii proprietăților existente.
Aceste schimbări ar putea contribui la creșterea prețurilor locuințelor în anumite zone, dar și la îmbunătățirea calității construcțiilor și a standardelor de locuire.
Vlad Baloșin, Arhitect, METRIK: O țară mai integrată și mai conectată cu partenerii strategici este un lucru bun. Calitatea vieții va crește, iar prețurile vor crește și ele. E natural și chiar de dorit. Înseamnă că evoluăm.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Intrarea României în Schengen și ridicarea vizelor pentru SUA sunt factori care pot stimula piața imobiliară, dar într-un mod indirect. Pe termen scurt, efectele vor fi mai vizibile asupra pieței comerciale, prin atragerea de noi investitori și extinderea unor companii internaționale care vor impulsiona cererea de spații de birouri și locuințe premium. Accesul mai facil în România poate încuraja investițiile străine directe, inclusiv în sectorul imobiliar. Fondurile internaționale și investitorii individuali ar putea considera piața românească mai stabilă și mai atractivă, ceea ce ar putea duce la creșterea cererii de locuințe premium și a segmentului de închiriere pentru expați.
De asemenea, accesul în Schengen poate face România mai atractivă pentru profesioniștii din diverse domenii, ceea ce ar putea stimula cererea pentru locuințe în marile orașe și pentru spații de birouri. Totodată, Bucureștiul și alte orașe mari ar putea deveni huburi regionale pentru companii internaționale, ceea ce ar putea influența atât prețurile, cât și dezvoltările imobiliare viitoare. Un acces mai ușor pentru cetățenii UE poate crește cererea pentru închirieri pe termen scurt și mediu, mai ales din partea expaților, a angajaților din sectorul IT și a celor din industriile creative. Acest lucru ar putea determina o dezvoltare mai accelerată a segmentului de închiriere profesionalizată (build-to-rent).
Ridicarea vizelor către SUA și accesul mai facil în România va impulsiona turismul și, implicit, dezvoltarea infrastructurii hoteliere și a locuințelor în regim hotelier (Airbnb, aparthoteluri). Creșterea numărului de turiști și a cererii pentru cazări premium ar putea genera o creștere a prețurilor în anumite zone turistice.
În ceea ce privește calitatea locuirii, România va trebui să își alinieze și mai mult standardele la nivelul european, ceea ce va pune presiune pe dezvoltatori să implementeze soluții mai sustenabile și mai eficiente energetic
Lucian Azoiței, CEO, FORTY MANAGEMENT: România face parte din UE și este complet integrată în aceasta. Tendința naturală este de uniformizare atat a veniturilor cat si a cheltuielilor ceea ce nu va duce decât la creșteri de preturi, astazi România având cele mai mici preturi raportate la venituri.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Aderarea României la Schengen poate atrage investiții străine. În schimb, ridicarea vizelor pentru SUA nu va avea un impact imediat asupra pieței imobiliare, dar poate influența deciziile de relocare și investițiile românilor din diaspora, stimulând indirect cererea pe segmentul rezidențial.
Ce rol joacă infrastructura devenită prioritate geo-politică în războiul cu Ucraina, în evoluția prețurilor imobiliare?
Andrei Sandu, Managing Owner MEDIA CITY: Dezvoltarea infrastructurii este esențială pentru piața imobiliară, iar contextul geo-politic actual a accelerat anumite proiecte strategice.
Impactul infrastructurii asupra pieței imobiliare:
Îmbunătățirea conectivității: Proiectele de infrastructură, precum autostrăzi și căi ferate, facilitează accesul către diferite regiuni, făcând anumite zone mai atractive pentru dezvoltări rezidențiale și comerciale.
Creșterea valorii proprietăților: Zonele cu infrastructură bine dezvoltată tind să înregistreze creșteri ale prețurilor imobiliare datorită accesibilității și a atractivității sporite.
Dezvoltarea regională: Investițiile în infrastructură pot reduce discrepanțele regionale, stimulând dezvoltarea economică în zone mai puțin dezvoltate și echilibrând piața imobiliară la nivel național.
Astfel, prioritizarea proiectelor de infrastructură în contextul actual are potențialul de a influența pozitiv evoluția prețurilor imobiliare și de a stimula dezvoltarea unor noi zone rezidențiale și comerciale.
Vlad Baloșin, Arhitect, METRIK: Rețeaua de autostrăzi aflată în lucru până în 2030-2035 va genera o creștere a atractivității localităților de pe rută și va duce la dezvoltarea lor ca noi poli rezidențiali și industriali. O să fim martorii unei migrații către acestea. Fluxul de capital, relocarea companiilor, creșterea cererii pentru spații industriale și logistice, toate vor cere forță de muncă și locuințe. Pe termen lung, infrastructura modernizată va contribui la reducerea decalajelor regionale și la o dezvoltare echilibrată a pieței imobiliare din țară.
Bogdan Iliescu, Commercial Director, NUSCO: Infrastructura este unul dintre factorii-cheie care influențează direct piața imobiliară, iar în contextul actual geopolitic, dezvoltarea infrastructurii devine și o prioritate strategică. România a primit fonduri europene semnificative pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de transport, ceea ce poate contribui la creșterea atractivității unor zone emergente pentru dezvoltări imobiliare.
Investițiile în drumuri, autostrăzi, căi ferate și transport public influențează semnificativ atractivitatea anumitor regiuni, atât pentru dezvoltatorii imobiliari, cât și pentru cumpărători. În București, finalizarea unor proiecte precum autostrada de centură (A0), modernizarea DN1 sau extinderea rețelei de metrou vor influența pozitiv cererea pentru locuințe în zonele bine conectate.
Investițiile majore în infrastructură duc, de regulă, la o creștere a prețurilor terenurilor din proximitatea proiectelor respective. În București și în marile orașe, zonele aflate în plină dezvoltare (precum Pipera, zona de nord, Măgurele sau Popești-Leordeni) pot înregistra o apreciere rapidă a valorii terenurilor odată cu îmbunătățirea accesibilității.
Un plan robust de infrastructură, susținut de fonduri europene și prioritizat de autorități, crește atractivitatea României pentru investitorii imobiliari internaționali. Marile fonduri de investiții preferă piețele cu infrastructură bine dezvoltată, iar România, prin poziția sa strategică și apartenența la UE, poate beneficia de un val de investiții în real estate odată cu îmbunătățirea conectivității interne și externe.
De exemplu, investițiile în coridoarele de transport care leagă România de vestul Europei și de Marea Neagră vor stimula dezvoltarea unor hub-uri logistice și industriale, generând, implicit, cerere pentru locuințe în apropierea acestora. Pe de altă parte, investițiile în infrastructura urbană – metrou, drumuri expres, transport public modernizat – vor susține și ele creșterea valorii proprietăților în marile orașe.
Dezvoltarea infrastructurii rămâne un motor esențial pentru piața imobiliară și va continua să influențeze distribuția cererii și dinamica prețurilor pe termen lung.
Lucian Azoiței, CEO, FORTY MANAGEMENT: A existat o presiune punctuală asupra pieței chiriilor date de refugiați. Pe viitor, odată cu reconstrucția Ucrainei, unde România va fi în prin plan, va duce la investiții ce vor avea ca efect o creștere a presiunii asupra fondului locativ existent.
Oana Albota, Partner, ALBOTA LAW FIRM: Investițiile accelerate în infrastructură, în contextul conflictului din Ucraina, contribuie la dezvoltarea pieței imobiliare, în special în regiunile estice și sud-estice ale României. Extinderea și modernizarea rețelelor rutiere și feroviare crește atractivitatea zonelor logistice și industriale.
Mai mult decât atât, dezvoltarea infrastructurii poate duce inclusiv la creșterea valorii locuințelor în orașele strategice, fapt ce poate având un impact semnificativ asupra pieței imobiliare pe termen mediu și lung.
