Firmele românești sunt pe ultimul loc atunci când vine vorba de utilizarea inteligenței artificiale (I.A.), potrivit unui raport al Băncii Naționale care arată că doar 1,5% din companiile cu peste 10 angajați se folosesc de I.A.
Adoptarea Inteligenței artificiale (IA) se manifestă ca o competiție de viteză unde miza este păstrarea avantajului competitiv, arată raportul citat.
Bancherii centrali avertizează însă că trebuie avute în vedere toate implicațiile pe care folosirea IA le poate genera, date fiind posibilele vulnerabilități induse de viteza de adopție fără precedent, implicațiile de etică și responsabilitate, scrie Hotnews.ro.
La nivelul României, ponderea companiilor cu peste 10 angajați care au utilizat minim o tehnologie IA în activitatea lor este semnificativ sub media UE, de doar 1,5 la sută, mai spun bancherii centrali, care vorbesc de avantajele utilizării IA în automatizare și eficientizarea proceselor din economie.
6 motive pentru care IA e mai puțin utilizată de companii
Multe firme percep inteligența artificială ca fiind foarte costisitoare, o parte dintre costuri fiind legate de taxele de licență și cheltuielile de asistență. Această percepție descurajează investițiile, în special în rândul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) care nu dispun întotdeauna de resursele financiare necesare pentru a sprijini astfel de inițiative.
Lipsa de cunoștințe și abilități
Există un decalaj notabil de cunoștințe cu privire la tehnologiile AI. Multe companii se luptă să înțeleagă potențialele aplicații și beneficii ale AI, ceea ce duce la ezitare în realizarea proiectelor de AI.
În plus, lipsa de profesioniști calificați, competenți în inteligența artificială complică și mai mult eforturile de adoptare, deoarece firmele consideră că este dificil să recruteze sau să formeze angajați cu expertiza necesară.
Rezistența culturală
Rezistența la schimbare în cadrul culturilor organizaționale reprezintă o altă barieră semnificativă. Angajații pot fi reticenți în a adopta noi tehnologii din cauza fricii de necunoscut sau a preocupărilor legate de înlocuirea locului de muncă.
Această „inerție culturală” poate încetini integrarea soluțiilor AI, deoarece indivizii preferă procesele cu care deja s-au familiarizat decât metodele noi, potențial perturbatoare.
Limitări ale infrastructurii
Multe companii se confruntă cu o infrastructură inadecvată care le împiedică capacitatea de a implementa eficient AI. Probleme precum sistemele învechite, resursele de calcul insuficiente și lipsa suportului tehnic pot crea obstacole semnificative. Firmele au nevoie de o infrastructură tehnică robustă pentru a sprijini implementarea AI și pentru a asigura integrarea cu succes a acesteia în operațiunile existente.
Încredere scăzută și preocupări etice
Lipsa de încredere în sistemele AI acționează ca o barieră. Părțile interesate își manifestă adesea preocupări cu privire la fiabilitatea și implicațiile etice ale tehnologiilor AI, ceea ce poate duce la îngrijorare cu privire la adoptarea lor. Companiile trebuie să abordeze aceste probleme de încredere asigurând transparența și demonstrând fiabilitatea soluțiilor.
Sprijin limitat din partea managementului
Absența sprijinului de sus în jos din partea conducerii poate împiedica inițiativele AI. Fără angajamentul conducerii, eforturile de integrare a IA pot lipsi resursele și direcția strategică necesare, ceea ce duce la utilizări fragmentate sau nereușite.
De ce Danemarca folosește cel mai mult Inteligența Artificială?
Guvernul danez a promovat activ IA prin investiții financiare substanțiale și inițiative strategice. Un buget de 60 de milioane de coroane (circa 8 milioane de euro) a fost alocat pentru a spori excelența tehnologică, alături de alte 295 de milioane de coroane (aproape 40 de milioane euro) pentru cercetarea tehnologiilor digitale.
Această finanțare sprijină diverse sectoare, inclusiv asistența medicală, energia, transportul și agricultura, care au acces la date de calitate.
Companiile daneze sunt încurajate să utilizeze IA, cele mai multe folosind-o pentru automatizarea fluxurilor de lucru și îmbunătățirea eficienței operaționale. Aproximativ 71% dintre companiile care utilizează AI raportează îmbunătățiri în simplificarea fluxului de lucru, în timp ce 52% notează îmbunătățiri ale calității produselor și serviciilor.
Sectorul public adoptă, de asemenea, inteligența artificială, estimările arătând că peste 90% dintre organizații includ inteligența artificială și învățarea automată. Această adoptare pe scară largă semnifică un angajament de a valorifica tehnologia pentru servicii publice îmbunătățite și eficiență operațională.
