Digi Communications, compania care deține operatorul telecom RCS&RDS, a amânat lansarea serviciilor în Belgia, anunțată inițial pentru această vară, transmițând acum, la Bruxelles, că intenționează în continuare să-și implementeze propria rețea de fibră optică, cu scopul de a deservi toate orașele mari și aproximativ 2 milioane de gospodării belgiene în 5 ani, dar că este încă în faza de testare, relevă datele analizate de Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
A început și faza finală de testare a internetului mobil, pentru a „garanta o acoperire națională impecabilă încă de la lansare”.
24 septembrie - Eveniment News.ro – ROINVEST - Ediția a V-a. Parteneri: ACUE, ARB, CEC Bank, ROCA, TeraPlast
30 septembrie - Eveniment Profit.ro e-commerce – Provocările creșterii pe o piață cu concurență tot mai dură - Ediția a V-a. Parteneri: ARB, CEC Bank, ContentSpeed, eMag
7 octombrie - Eveniment Profit Energy.forum - Ediția a VIII-al Parteneri: ACUE, Electrica Furnizare, Raiffeisen Bank, Transgaz
5 noiembrie - Gala Profit – Povești cu Profit... Made in Romania. Parteneri: ARB, CEC Bank, Garanti BBVA, Raiffeisen Bank, Philip Morris Romania
„Am început ultima fază”, spune Jeroen Degadt, CEO Digi Belgia. „Trebuie să oferim o rețea de încredere. Acum testăm în diferite faze, atât în grupuri mici, cât și la scară largă cu consumatori reali. Vom lansa ofertele noastre comerciale la finalul acestei faze de testare.”
Aproximativ 30.000 de persoane s-au înscris deja pentru a deveni client, spune operatorul, care intenționează să deschidă în curând primele sale magazine fizice în Bruxelles și Gent.
Presa belgiană remarcă faptul că amânarea lansării apare și pe fondul unor controverse legislative legate de instalarea cablurilor de fibră pe fațadele caselor din Bruxelles. Aceasta deoarece în luna iunie, după anunțul de lansare al Digi, Ans Persoons, secretarul de stat pentru Urbanism, a reamintit expres, la Bruxelles, că pentru instalarea acestor cabluri pe fațade este nevoie de autorizații speciale.
„Este nevoie să reamintim și să clarificăm legislația, care spune că de fiecare dată când se atașează cabluri la o fațadă, trebuie să se solicite autorizație. Nu putem face ce ne dorim. Trebuie să urmați liniile arhitecturale, astfel încât cablurile să aibă, de exemplu, culoarea fațadelor. Este important să clarificăm acest lucru, astfel încât atunci când regulile nu sunt respectate, municipalitățile să poată întocmi rapoarte și să acționeze”, a fost mesajul transmis atunci de oficiali.
Mesajul a fost transmis în condițiile în care în presa belgiană au fost prezentate nemulțumiri ale unor localnici din mai multe municipalități din Bruxelles (Auderghem, Schaerbeek, St-Josse și Anderlecht) pentru faptul că Digi era în proces de instalare a propriei rețele de fibră optică - ceea ce înseamnă montarea cablurilor și a cutiilor pe fațadele a sute de mii de case - ei spunând că nu înțeleg de ce Digi nu împarte fibra Proximus, principalul operator telecom belgian. A fost lansată și o petiție online cu tema „Prea multe cabluri pe fațadele noastre. Să nu mai lăsăm Bruxelles-ul să se urâțească fără să spunem nimic!”.
Semnatarii cereau încetarea imediată a lucrărilor Digi și scoaterea cablurilor din casele celor care și-au exprimat refuzul, solicitând autorităților „să ceară diferiților operatori, inclusiv Digi, să împartă cablurile de fibră existente pentru a le evita pe cele redundante și a combate urâțenia suplimentară a fațadelor din Bruxelles”.
La acel moment a fost însă transmis și că nimeni nu poate impune această colaborare între Digi și Proximus - nici municipalitățile, nici guvernul federal - iar ministrul Telecomunicațiilor reamintea că nu poate interzice unui operator să își instaleze propria rețea.
Astfel, conform articolului 99 din Legea aprobată pe 21 martie 1991, „Operatorii au dreptul de a pune gratuit cabluri pe fațadele caselor pentru desfășurarea rețelei lor. În principiu, nu puteți refuza această instalare. Același lucru este valabil și pentru lucrări de întreținere la aceste cabluri.”
Este însă invocată și regula pentru anumite proprietăți, de genul celor aflate în patrimoniul arhitectural, conform căreia „Operatorii sunt obligați să vă informeze în prealabil cu privire la locul și modalitatea de realizare a lucrării. De asemenea, aveți dreptul de a nu fi de acord dacă nu ați primit suficiente informații sau dacă nu sunteți de acord cu execuția propusă.”
Ca reacție la aceste reclamații, Secretarul de Stat pentru Urbanism și Patrimoniu și Persoane din Bruxelles a transmis: „Am instruit administrația regională Urban.Brussels să efectueze o investigație privind practicile Digi în diverse municipalități și să constate dacă au fost comise încălcări ale legislației în vigoare. Pentru toate fațadele clasificate este obligatorie o cerere de autorizație de urbanism ."
A fost transmisă și o scrisoare tuturor operatorilor de telecomunicații pentru a le reaminti obligațiile lor legale și importanța conștientizării și informării proprietarilor cu privire la drepturile lor.
Ca reacție la acel moment, directorul DIGI Belgia, Jeroen Degadt, a fost citat spunând: „Singura modalitate de a ne reduce costurile și de a oferi prețuri foarte accesibile publicului belgian este să ne instalăm singuri propria noastră rețea de fibră. Înțelegem că construirea unei astfel de rețele creează neplăceri, dar suntem pregătiți să o dezbatem. Le explicăm ce facem celor care ne pun întrebări și când vor afla cât de mici sunt tarifele noastre, credem că locuitorii vor fi în cele din urmă foarte fericiți că am instalat fibră în strada lor. Credem că frustrarea actuală a locuitorilor se va transforma rapid în optimism pentru că vor fi primii care vor putea beneficia de serviciile Digi".
Legat de o colaborare cu Proximus, mesajul a fost: „Repet că, pentru a ne atinge ambiția de a oferi prețuri foarte accesibile, trebuie să controlăm întreaga rețea și, prin urmare, să avem propriile noastre instalații. Acum, există totuși locuri în Belgia în care colaborarea între operatori are mai mult sens decât în altă parte și suntem în favoarea unei astfel de colaborări pentru a reduce neplăcerile".
În luna mai, Digi Communications și-a deschis sediul central din Bruxelles și a transmis că se pregătește astfel pentru lansarea serviciilor în Belgia din vara 2024.
DIGI va deveni astfel cel de-al patrulea jucător de telecomunicații din Belgia, alături de alături de Proximus, Orange și Telenet. Oferta va include servicii de telefonie și date mobile, internet fix și televiziune.
DIGI Belgia se află acum în etapa de construcție și punere în funcțiune atât a rețelei de fibră optică, cu peste 60 de mii de case (HP - Homes Passed) deja acoperite în Bruxelles, cât și a rețelei mobile 4G și 5G, prognozată să atingă un număr de 4500 site-uri mobile în următorii ani.
Digi Communications a intrat pe piața 5G din Belgia, în parteneriat cu Citymesh, parte a grupului belgian Cegeka. Cele două companii au creat firma Citymesh Mobile, în care Citymesh deține 51% din acțiuni, iar RCS & RDS, controlată de Digi Communications, are o participație de 49%, conform informațiilor prezentate atunci de Profit.ro.
Cum a relatat atunci Profit.ro, intrarea Digi Communications pe piața 5G din Belgia a fost indicată drept o "surpriză istorică", grupul român fiind primul nou jucător de telefonie mobilă cu drepturi depline din Belgia în ultimul sfert de secol.
Ultimul eveniment de acest tip în Belgia a fost în 1999, prin intrarea KPN Orange (predecesorul BASE/Telenet).
Planul Digi și Citymesh anunțat atunci a fost de extindere a rețelei naționale cu investiții de sute de milioane de euro, în termen de cinci ani urmând să fie dezvoltată o structură națională de 3.500 până la 4.000 de antene.
Citymesh se va concentra pe piața B2B, în timp ce compania românească va prelua piața de consum.
"Scopul nostru este să construim cea mai bună și mai capabilă rețea 4G/5G din țară. Pentru că plecăm de la zero, avem ocazia să profităm de progresele tehnologice 5G încă de la început și să putem planifica implementarea în mod optim", spunea Mitch De Geest, CEO Citymesh.
"Sosirea acestui al 4-lea operator pe piața de consum constituie o perturbare a pieței”, a recunoscut, pe de altă parte, Xavier Pichon, CEO-ul Orange Belgium, dar care ține să își arate, ușor ironic, optimismul, arătând că Orange s-a mai confruntat cu sosirea unui al 4-lea operator pe alte piețe, precum în Franța (cu Free la sfârșitul anului 2009) și în Polonia, și se află în concurență cu DIGI pe alte piețe (România și Spania). „Ne-am descurcat destul de bine și chiar ne-am îmbunătățit cota de piață. Subiectul ne este familiar. Cunoaștem începutul filmului, iar uneori chiar și sfârșitul...", spunea acesta.
Prețul total achitat de Digi și Citymesh pentru frecvențe este de 114,3 milioane euro, din care, la începutul licitației, cele două companii asociate au plătit 83,3 milioane de euro pentru a rezerva spectrul pentru 2G, 3G și 4G. În timpul licitației, asocierarea a achiziționat însă suficient spectru 5G pentru a construi o rețea care să acopere întreaga Belgie.
Concurenții pe piață vor fi Proximus (a achiziționat cu 20% mai mult spectru decât concurenții săi, pentru 491 de milioane de euro), Telenet (264 de milioane de euro) și Orange Belgium (322 de milioane de euro). Și NRB Belgia a achiziționat un loc în banda de 3.600 MHz, pentru puțin sub 11 milioane de euro. Frecvența respectivă este însă potrivită pentru serviciile 5G.
"Premierul Alexander De Croo obține ceea ce și-a dorit ca ministru al Telecomunicațiilor, în 2018: un jucător de telecomunicații cu drepturi depline, care provoacă Proximus, Telenet și Orange", relatează media locală, cu referire la grupul român.
Alexander De Croo este un om de afaceri belgian care a devenit prim-ministru în octombrie 2020, după ce anterior a deținut portofoliul Ministerului pentru Agenda Digitală, Telecomunicații și Poștă (2014-2018) și pe cel al Finanțelor (2018-2020).
Suma atrasă de statul belgian în urma întregii licitații a fost de 1,2 miliarde euro, de la un estimat de 800 milioane euro.
Cegeka este un grup de IT cu sediul central în Hasselt, Belgia, un al doilea sediu în Olanda și operațiuni în alte zece țări europene, toate conduse prin antreprenoriat și leadership local.
Cu peste 5.500 angajați la nivel de grup în Europa, dintre care peste 750 în România și Moldova, Cegeka este prezentă pe piață românească din 2011.
