Dark web, Facebook, Twitter, Instagram și TikTok se numără printre sursele deschise accesate de către Unitatea Centrală de Analiză a Informațiilor (UCAI) din cadrul Poliției Române pentru monitorizarea activități suspecte și colectarea informațiilor despre grupuri infracționale, alături de știri, reportaje și analize care abordează probleme de siguranță publică și criminalitate.
Potrivit Poliției Române, UCAI colaborează cu instituții din țară și străinătate în baza prevederilor legale, prin analiza datelor colectate și evaluarea entităților considerate amenințări la viața, libertatea, sănătatea și integritatea persoanelor, a proprietății private și publice, scrie Agerpres.
Structura acordă suport analitic unităților Poliției Române, efectuează activități de căutare specializată, validare și analiză a informațiilor și dezvoltă conceptul de conducere a muncii de poliție pe bază de informații "intelligence led policing".
"Având în vedere faptul ca UCAI reprezintă o unitate din cadrul Poliției Române, domeniile considerate amenințări de Poliția Română pot fi considerate următoarele: combaterea criminalității organizate, traficul de persoane, traficul de migranți", a declarat, pentru AGERPRES, comisarul de poliție din cadrul Biroului de Analiză a Informațiilor al Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Buzău, Vlad Olaru.
UCAI efectuează activități de căutare specializată, validare și analiză a informațiilor, utilizând sursele deschise. Printre ele se pot regăsi platforme de socializare, forumuri online, dar și materiale de presă alături de site-uri oficiale ale unor instituții publice.
"UCAI utilizează diverse surse deschise pentru a obține informații și a îmbunătăți activitatea de prevenire și combatere a infracționalității. Printre cele mai frecvent accesate surse deschise se numără: rețele sociale - platforme precum Facebook, Twitter, Instagram și TikTok sunt folosite pentru a monitoriza activități suspecte și a colecta informații despre grupuri infracționale. Site-uri oficiale și baze de date: informațiile de pe site-urile guvernamentale, al agențiilor internaționale (de exemplu, Europol, Interpol) și organizațiilor non-guvernamentale. Media: articole de știri, reportaje și analize care abordează probleme de siguranță publică și criminalitate. Forumuri și platforme online: discuții și schimburi de informații în comunități online care pot oferi indicii despre activități ilegale. Studii și rapoarte de cercetare: documente academice și rapoarte care analizează tendințele criminogene și problemele de siguranță publică. Surse locale: colaborarea cu comunitățile locale pentru a obține informații despre activitățile suspecte. Pentru documentarea unor activități specifice pot fi colectate și date din surse asociate Dark Web", precizează specialistul din cadrul IPJ.
Informațiile colectate din surse deschise de către structura specializată a Poliției Române se pot dovedi deosebit de importante în perspectiva desfășurării unei anchete, având rolul de a indentifica, printre altele, un posibil suspect.
"Informațiile colectate de către analiștii de informații din surse deschise și platforme de socializare sunt extrem de importante pentru anchetele desfășurate de polițiști. Identificarea suspecților: postările și interacțiunile de pe rețelele sociale pot oferi indicii despre identitatea suspecților sau despre activitățile lor. Monitorizarea comportamentului: analizând activitatea online, poliția poate observa comportamente suspecte sau conexiuni între indivizi implicați în activități infracționale. Strângerea de probe: postările, fotografiile sau videoclipurile pot fi folosite ca probe în cadrul unui proces. Prevenirea infracțiunilor: monitorizarea rețelelor sociale poate ajuta la identificarea tendințelor criminogene și la anticiparea unor posibile infracțiuni. Poliția poate utiliza platformele de socializare pentru a comunica cu cetățenii, a solicita informații și a primi feedback", arată analistul buzoian.
După ce sunt colectate, informațiile centralizate pot avea un impact semnificativ asupra desfășurării anchetelor, inclusiv prin utilizarea inteligenței artificiale.
"Analiza rapidă a volumelor mari de date permite polițiștilor să identifice tendințe și pattern-uri mai repede decât prin metodele tradiționale. Utilizând tehnici de analiză a rețelelor sociale, poliția poate descoperi legături între suspecți, victime și locuri, ceea ce ajută la construirea unei imagini mai clare a situației. Analiza datelor istorice permite anticiparea și prevenirea unor infracțiuni prin identificarea zonelor sau perioadelor cu risc ridicat. Utilizarea inteligenței artificiale: algoritmii pot ajuta la clasificarea și prioritizarea informațiilor relevante, reducând timpul necesar pentru analiză. Sistemele informatice permit poliției să acceseze date în timp real, îmbunătățind reacția la evenimentele în desfășurare", a explicat comisarul de poliție.
Sprijinul oferit de analiștii de informații poate reduce semnificativ timpul alocat pentru o anchetă. Astfel, specialiștii UCAI pot procesa și interpreta rapid volume mari de date, identificând informațiile relevante într-un timp mult mai scurt decât ar reuși un singur ofițer de poliție. Totodată, folosind tehnici avansate, analiștii serviciului pot descoperi rapid legături între suspecți, victime și faptele comise, iar colaborarea cu echipele de teren asigură o comunicare mai bună, ceea ce reduce timpul necesar pentru a obține informațiile necesare. Mai mult decât atât, la nivelul structurii de analiză există un interes pentru dezvoltarea aplicațiilor de gestionare a datelor și informațiilor.
"Există un interes crescut pentru dezvoltarea aplicațiilor de gestionare a datelor și informațiilor, mai ales în instituții precum Poliția Română. Aceste aplicații contribuie la eficientizarea activităților operative și la îmbunătățirea capacității de reacție în diverse situații. Aplicațiile facilitează centralizarea datelor din diverse surse, permițând ofițerilor să acceseze rapid informații relevante despre cazuri, suspecți sau victime. Prin utilizarea unor algoritmi de analiză, aceste aplicații pot identifica tipare și tendințe în activitățile infracționale, ajutând la prevenirea și combaterea criminalității. Instrumentele digitale permit o comunicare mai eficientă între diferitele structuri ale Poliției, precum și între Poliție și alte instituții sau organizații, facilitând schimbul de informații. Aceste aplicații permit generarea de rapoarte și statistici precise, esențiale pentru analiza activităților polițienești și pentru fundamentarea strategiilor de intervenție... Aplicațiile dezvoltate recent pun accent pe securizarea datelor, protejând astfel informațiile sensibile și respectând reglementările legale în vigoare", a mai precizat, pentru AGERPRES, analistul IPJ.
Vlad Olaru, comisar de poliție în cadrul Biroului de Analiză a Informațiilor al IPJ Buzău, a fost distins de către Europol cu titlul "Analistul operațional de informații al anului 2024".
Distincția a însemnat o recunoștință pentru furnizarea a 12 materiale analitice complexe în ceea ce privește documentarea, alături de polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Buzău, procurorii DIICOT - Biroul Teritorial Buzău, cu sprijinul Eurojust, a activității infracționale desfășurate de mai multe persoane bănuite de săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, în România, Marea Britanie și Irlanda. În urma anchetei, în luna aprilie a anului 2023, s-a dispus reținerea a cinci inculpați și măsura controlului judiciar față de alte patru persoane.
