Banca Națională a României (BNR) are o calitate: în studiile pe care le face, evoluția economiei este văzută independent de zona politică. Mai multă analiză economică și mai puțină interpretare partizană. Recent, minuta BNR referitoare la ședința Consiliului de Administrație din luna februarie a.c. aduce în atenția publică, fără să le numească explicit, opt motive de îngrijorare.
1. Inflația nu cedează. Evoluția este în continuare în „dinți de fierăstrău”, scădere în septembrie 2024, apoi creștere în următoarele luni ale anului 2024, scădere în ianuarie 2025 și prognoze de revenire a creșterii în primul trimestru al anului 2025. De altfel, sondajele realizate în rândul managerilor de companii, consumatorilor și analiștilor bancari arată că sunt așteptări privind o rată a inflației mai ridicată în următoarele luni. Oscilațiile nu sunt bune, iar BNR așteaptă o tendință clară de scădere a inflației pentru a putea reduce rata dobânzii de politică monetară.
2. Salariile au continuat să crească peste rata inflației. În decembrie 2024, câștigul salarial mediu net a fost de 5.645 lei, mai mult cu 5,7% față de inflație, în termeni anuali. Este o evoluție care ne arată că în medie creșterile de salarii au depășit rata inflației și a fost încă un motiv care „a turnat gaz pe focul inflației” (alături, de exemplu, de imensul deficit bugetar al anului 2024).
3. Consumul crește în continuare într-un ritm susținut. Analiza BNR numește creșterea consumului ca fiind „alertă”, chiar dacă a încetinit întrucâtva față de primele două trimestre ale anului trecut. Dar, evoluții, creșterea salariului real și avansul consumului nu fac decât să încurajeze creșterea prețurilor. În ultimă instanță, dacă producătorii văd că mărfurile lor sunt cumpărate, care ar fi motivele pentru care ar opri creșterea prețurilor?
4. Investițiile și efectul lor în economie. Premierul Ciolacu vorbește foarte des despre investițiile publice record pe care guvernul le-a derulat anul trecut și despre alocările bugetare pentru investiții (tot record) de anul acesta. Informațiile privind execuția bugetară arată și ele sumele mari pe care Executivul le-a cheltuit pentru investițiile publice. Și totuși, de luni de zile, analiza BNR menționează de fiecare dată că formarea brută de capital, adică investiția publică, a frânat puternic în anul 2024. Cine să înțeleagă această contradicție? Așteptările sunt, însă, ca anul acesta, prin utilizarea unui volum mai mare de fonduri europene decât anul trecut, investițiile să contribuie la creșterea produsului intern brut (PIB).
5. Deficitul de forță de muncă a scăzut anul trecut, ceea ce arată că tema crizei de angajați a devenit mai puțin acută. Cu toate acestea, Banca Centrală va urmări evoluția pieței muncii pe o perioadă mai lungă de timp pentru a vedea în ce măsură vor exista presiuni în economia reală asupra creșterii salariilor. Deocamdată, analiza BNR arată că eliminarea facilităților fiscale salariale acordate în unele sectoare economice cresc costurile cu forța de muncă a antreprenorilor și companiilor.
6. Există în continuare riscuri legate de cursul de schimb leu-euro. Chiar dacă piața și BNR au făcut ca raportul de schimb al monedei naționale față de euro să fie extrem de stabil, în continuare, anul acesta deficitul balanței comerciale și deficitul bugetar vor pune din nou presiune asupra devalorizării leului.
7. Anul trecut, exporturile au crescut (92,6 miliarde de euro) față de anul precedent, dar a crescut și deficitul comercial care a ajuns la 33,3 miliarde de euro. Ceea ce arată că, în continuare, exportul net, mai exact deficitul balanței comerciale, are un efect de reducere a PIB.
8. Riscuri interne și externe: prețurile alimentelor și energiei în contextul legislației românești privind plafonarea adaosurilor (la alimente) și a tarifelor (la gaze naturale și energie electrică), cotația țițeiului, protecționismul comercial și, pe plan intern, politica fiscală și bugetară, respectiv dacă guvernul va reuși să reducă deficitul bugetar în termenii agreați în planul bugetar-structural convenit cu Comisia Europeană.
Așadar, Banca Centrală avertizează cu privire la eventuale deraieri economice care pot apărea anul acesta. Sunt doar riscuri, nu certitudini, dar politica economică a guvernului ar trebui să țină cont de ele.
Articol susținut de Rfi.ro
