Tot mai mulți români conștientizează nevoia de economisire pentru bătrânețe, prin contribuția la fonduri de pensii facultative, dar dezvoltarea acestora are nevoie de un ritm și mai susținut, date fiind evoluțiile demografice care fac nesustenabil sistemul public de pensii. Mihail Ion, Vicepreședintele Diviziei Piețe de Capital, Servicii Bancare de Investiții și Planificare Financiară Personală din Raiffeisen Bank România, arată că există mai multe soluții care pot susține creșterea Pilonului 3 de pensii, plecând de la majorarea stimulentului fiscal, nemodificat din 2009, și continuând cu extinderea universului investițional local și mai multe posibile îmbunătățiri legislative. Ion explică și perspectivele randamentelor fondurilor și oferă câteva exemple de calcul pentru pensia facultativă la care se poate aștepta un contributor, în funcție de perioada economisirii.
Cum a evoluat piața pensiilor facultative anul acesta și anii anteriori? Ce considerați remarcabil în aceste evoluții și unde ar fi loc de îmbunătățire?
Mihail Ion: Sunt remarcabile cel puțin două elemente:
28 noiembrie - Profit Financial.forum
- randamentele investiționale, care s-au menținut atractive, aproape duble față de rata inflației sau dobânzile la depozite bancare, atât în ultimul an, cât și de la lansarea pieței, fapt ce afirmă fondurile de pensii ca vehicule de economisire-investire pentru pensie
- din ce în ce mai mulți români conștientizează importanța economisirii pentru pensie, astfel ca numărul de participanți noi în sistem crește cu peste 30% an la an.
Ținând seama de dimensiunea încă modestă a pieței, îmbunătățirile în viitor ar putea să fie înregistrate în privința creșterii numărului de participanți, a sumelor economisite lunar de aceștia în vederea pensiei.
Avansul pieței pensiilor facultative și dimensiunea acesteia au rămas în urma celor înregistrate de Pilonul 2 (componenta privată obligatorie). Ce ar putea contribui la o creștere mai consistentă în viitor?
Mihail Ion: Nevoia de economisire suplimentară pentru pensie în timpul vieții active este un trend global, în contextul în care, în ultimele decade, s-a investit cu succes în creșterea standardului de viată, a serviciilor medicale, etc, în consecință, speranța de viață a oamenilor a crescut destul de mult. Cu toate acestea, s-a investit destul de puțin în modul cum poate fi finanțată această creștere a duratei de viață, care arată o perioadă mult mai lungă după retragerea din viața profesională.
În plus față de aceste aspecte globale, în România, situația va deveni și mai acută peste câțiva ani, având în vedere că numărul pensionarilor va crește semnificativ odată cu atingerea vârstei de pensionare a “generației decrețeilor” din comunism, cei născuți după anul 1966. În același timp, capacitatea bugetului de stat de a susține sistemul de pensii va fi sub presiune și ca urmare a faptului că deficitul bugetar va trebui să fie redus, în timp ce cheltuielile pentru apărare, sănătate, învățământ vor crește, iar pentru investiții publice ne vom putea baza într-o măsură mai mică pe fonduri europene.
În concluzie, nevoia de pensie facultativă va deveni foarte mare, motiv pentru care mă aștept să asistăm la o accelerare a creșterii pieței. Cu siguranță, factorii care pot contribui la o astfel de creștere sunt reprezentați de atenția actorilor pieței pentru această forma de economisire, îmbunătățirea accesului la produse și majorarea facilităților fiscale.
Cum se raportează românii la pensiile private facultative? În condițiile în care sistemul public de pensii, bazat pe solidaritatea între generații (pay-as-you-go) se află într-o situație tot mai precară, agravată de evoluțiile demografice, ce pun în pericol capacitatea de a susține în viitor un nivel mare al pensiilor pentru o populație tot mai îmbătrânită, care sunt factorii care țin încă în loc reorientarea mai masivă a contributorilor la pensii către sistemele private?
Mihail Ion: Pensia este o nevoie viitoare, care este mai greu să fie conștientizată de către toți și mai ales să fie pusă într-o listă de priorități imediate când vine vorba de bugetul personal. În același timp, avantajele fiscale ale pensiilor facultative sau cele pe care le pot acorda participanții la piață sunt modeste. Din aceste motive, cel puțin când vine vorba despre interesul contribuitorilor, nivelul de dezvoltare a pieței pensiilor facultative a fost unul modest.
În ce măsură mai este suficient de stimulativă pentru a atrage noi participanți deductibilitatea fiscală de doar 400 de euro pe an a contribuțiilor, atât pentru angajați, cât și pentru angajatori, în condițiile în care nu a mai fost majorată din 2009?
Mihail Ion: Cu siguranță avantajele fiscale pot acționa ca un catalizator pentru dezvoltarea atât de necesară a pieței fondurilor de pensii facultative. Cu cât acestea sunt mai relevante, cu atât pot avea un aport mai mare la susținerea dezvoltării pieței. Bineînțeles că pe măsură ce salariile au crescut în România, nivelul de deductibilitate stabilit în 2009 nu mai este deloc relevant. La acel moment, deductibilitatea reprezenta aproximativ 7,5% din salariul mediu brut anual. În prezent, 400 euro reprezintă aproximativ 2,5% din salariu mediu brut, un nivel insuficient de relevant.
Ce nivel de deductibilitate fiscală considerați că ar fi necesar pentru a încuraja creșterea participării la pilonul 3 în prezent? Un proiect de act normativ viza o dublare a acesteia
Mihail Ion: Pentru a actualiza, în prezent, nivelul de deductibilitate anuală, ar fi nevoie de aproximativ 1200 euro.
O așezare inspirată a deductibilității ar putea fi stabilirea acestui nivel relativ la salariul mediu brut, adică 7,5%, pentru a evita pe viitor scăderea din nou a importantei deductibilității fiscale, pe fondul creșterii salariilor, așa cum s-a întâmplat în ultimii 15 ani.
S-a văzut vreun impact al îmbunătățirii regimului fiscal al plăților către beneficiari începând cu 1 ianuarie 2014 (în sensul că baza de calcul pentru cota de impozit pe venit de 10% nu mai este întreaga sumă acumulată, ca până acum, ci doar câștigul obținut prin investire de fondurile de pensii facultative, în plus față de contribuțiile virate)?
Mihail Ion: Un impact notabil poate fi obținut prin creșterea deductibilității fiscale, adică un beneficiu imediat oferit participanților.
Ce provocări vedeți din perspectivă investițională pentru plasamentele pe care le pot face fondurile de pensii facultative?
Mihail Ion: Am menționat mai devreme randamentele competitive obținute, acestea au fost posibile pentru ca banii participanților sunt investiți în acțiuni și obligațiuni, adică pot da acces participanților la sume mai mari pentru pensie în viitor pe seama profiturilor înregistrate de companiile listate sau dobânzilor plătite de stat sau alți emitenți de obligațiuni.
Pe măsură ce activele fondurilor de pensii private (mai ales obligatorii) au crescut, dimensiunea universului investițional, mai ales a pieței de acțiuni, a început să devină insuficientă pentru a absorbi fluxurile de fonduri de pensiile private.
În consecință, marea provocare este dată de găsirea unor soluții pentru extinderea universului investițional local, în așa fel încât acumularea pe termen lung a românilor în fonduri de pensii să contribuie la dezvoltarea economiei locale. În cazul în care acest lucru nu se va întâmpla, există riscul unor alocări din ce în ce mai mari ale activelor fondurilor de pensii în străinătate. Ar fi un lux pe care nu ni-l putem permite, ținând seama de nevoia acută de investiții pentru dezvoltarea economiei noastre și creșterea nivelului de trai al populației.
Ce îmbunătățiri la nivelul legislației și reglementărilor în domeniu considerați că sunt necesare pentru a susține mai bine dezvoltarea pieței?
Mihail Ion: Pentru pensiile facultative, cea mai importantă modificare legislativă ar fi cea legată de deductibilitatea fiscală amintită anterior. Impactul bugetar reprezentat de pierderile de venituri la buget ar fi minimal, în timp ce efectul de antrenare asupra pieței pensiilor private ar fi considerabil, povara viitoare asupra bugetului asigurărilor sociale ar fi însă mai mică, iar bani suplimentari economisiți în scop de pensie s-ar întoarce în economie, generând un efect de antrenare general.
Tot când vine vorba de modificări legislative în privința pensiilor facultative, ar fi benefică posibilitatea aderării în integralitate printr-un flux digital, adică eliminarea necesitații participării unui agent de marketing persoană fizică în cazul distribuției agenților de marketing persoane juridice. În acest fel, economisirea în fonduri de pensii facultative ar fi pusă în condiții de concurență egală cu deschiderea unui cont de brokeraj, aderarea la un fond de investiții sau deschiderea unui depozit, toate acestea din urmă fiind posibile exclusiv digital.
Nu în ultimul rând, tot pentru accelerarea dezvoltării pieței, participanților la piață ar trebui să li se permită să acorde mici stimulente participanților nou intrați în sistemul de pensii facultative. Beneficii la achiziția unui produs sunt oferite de către mulți furnizori de bunuri sau servicii financiare și ar fi potrivit ca acest lucru să fie valabil și în cazul pensiilor. De exemplu, băncile ar putea să își susțină clienții mai mult pentru a economisi în fonduri de pensii facultative, prin integrarea fondului într-un pachet cu produse bancare, pentru care se acordă diverse discounturi de preț (de exemplu comision zero la contul curent).
Ce perspective sunt pentru randamente pe termen scurt, mediu si lung? Factori de influență, evoluții
Mihail Ion: Ținând seama de universul investițional, adică, în principal, acțiuni și obligațiuni pe termen lung, perspectivele pe termen lung cu privire la randamente sunt atractive, pentru că aceste clase de active aduc randamente superioare. Efectele sunt benefice asupra participanților, concret aceștia pot obține pensii semnificativ mai mari ca urmare a randamentelor obținute de fondurile în care au investit.
Ce rezultate a avut Raiffeisen Asset Management în administrarea fondurilor de pensii facultative?
Mihail Ion: Suntem foarte bucuroși cu privire la rezultatele investiționale ale fondului de pensii facultative Raiffeisen Acumulare, a cărui performanță a fost recunoscută la nivel de piață, fondul fiind premiat de mai multe ori de către BVB pentru cea mai bună performanță investiționala în ultimii 10 ani.
Am făcut o mică analiză asupra impactului pentru viitorii pensionari, comparând randamentul de la lansare până în prezent cu rata inflației și dobânda medie plătită de bănci clienților. Pe intervalul de timp de mai bine de 16 ani, am observat un randament al fondului aproape dublu față de câștigul din depozite sau rata inflației, care, ipotetic, ar conduce la o pensie cu 70% mai mare decât depozitele bancare, atunci când extrapolăm pe o perioada de 30 ani evoluția istorică menționată.
De asemenea, suntem foarte bucuroși pentru faptul că din ce in ce mai mulți clienți sunt ghidați de consilierii de clientele din agențiile Raiffeisen Bank să înceapă economisirea pentru pensie facultativă. Succesul obținut este legat de o abordare integrată asupra finanțelor personale, pentru că ambiția noastră este să ne susținem clienții să își pună finanțele personale într-o formă mai sănătoasă. Pe lângă necesitate și avantajele economisirii pentru pensie, clienții au posibilitatea să efectueze diverse simulări în care să înțeleagă situația veniturilor viitoare după pensionare și cum poate să fie îmbunătățită prin participarea într-un fond de pensii. De asemenea, procesul de aderare este unul simplu, în mediul electronic, plățile se fac automat, fără niciun efort din partea clienților.
În aceste coordonate, suntem mândri pentru faptul că observăm o accelerare a numărului de noi participanți, de exemplu în 2023 aproape jumătate dintre participanții noi în fonduri de pensii facultative sunt clienții Raiffeisen Bank. Ne apropiem de un număr de 100.000 participanți în fond, dar potențialul este de câteva ori mai mare.
Puteți ilustra ca exemplu, printr-un calcul estimativ, bazat pe randamente medii, și în funcție de perioada de contribuție, ce pensie ar putea obține un român care contribuie la un fond de pensii facultative cu 400 de euro (suma maximă deductibilă fiscal în prezent)
Mihail Ion: Pot da 2 exemple, deoarece diferențele sunt însemnate, chiar dacă între perioadele de acumulare, variația este de 10 ani.
Ambele exemple iau în considerare o perioadă de încasare de 10 ani* și o contribuție de 165 lei (echivalentul lunar al celor 400 de euro/anual), cu un randament de 6% (randamentul de 6% este ipotetic, nu ia in considerare randamente istorice ale fondului și nu reprezintă o estimare sau o garanție a performanțelor viitoare).
*Disclaimer: Perioada de încasare a pensiei facultative (pilonul III) reprezintă perioada de încasare a activului personal net. Legislația în vigoare prevede încasarea activului personal net într-o singură tranșă sau eșalonat, pe parcursul a maxim 60 de luni. Simulările privind perioada de încasare a pensiei facultative mai mari de 5 ani, sunt doar cu titlu de exemplu.
Exemplul 1:
Perioada de acumulare: 40 ani
Perioada potențială de încasare: 10 ani
Pensia facultativă: 2.738 lei
Contribuție personală 79.200 lei + Randament ipotetic 249.396 lei = Suma totală acumulată 328.596 lei
Exemplul 2
Perioada de acumulare: 30 ani
Perioada potențială de încasare: 10 ani
Pensia facultativă: 1.381 lei
Contribuție personală 59.400 lei + Randament ipotetic 106.345 lei = Suma totala acumulata 165.745 lei
