Datoria publică a Italiei a continuat să crească în luna noiembrie a anului trecut, când a trecut de 3.000 de miliarde euro și a stabilit un nou maxim istoric, a anunțat miercuri Banca centrală din cea de a treia economie a zonei euro, informează Reuters.
Sustenabilitatea datoriei publice a Italiei este văzută de mult timp drept un factor important în supraviețuirea zonei euro, iar Italia a fost cea mai lentă economie din zona euro de la lansarea monedei unice în urmă cu 25 de ani, scrie Agerpres.
Datele publicate de Banca Italiei arată că datoria publică a ajuns în luna noiembrie a anului trecut până la 3.005,2 miliarde euro, de la 2.981,3 miliarde euro luna anterioară.
Conform estimărilor Guvernului de la Roma, datoria publică a Italiei, deja cea mai mare din zona euro după cea a Greciei dacă este raportată la PIB, ar urma să crească până la 138% din PIB în 2026, de la 135% în 2023.
Însă, dacă creșterea economică din 2025 se va dovedi a fi una semnificativ mai mică decât ținta Guvernului de 1,2%, așa cum prognozează majoritatea analiștilor, atunci raportul datorie/PIB ar urma să crească și mai mult. În consecință, piețele financiare ar putea deveni mai reticente la achiziționarea de obligațiuni italiene, ceea ce va crește povara Guvernului cu serviciul datoriei.
Ca procent din totalul cheltuielilor guvernamentale, povara serviciului datoriei se situa la 6,8% în 2023, conform celor mai recente date disponibile, în scădere de la 7,5% în 2022, potrivit Trezoreriei italiene și datelor UniCredit.
Autoritățile de la Roma, care anul trecut au făcut obiectul unei proceduri europene de deficit excesiv, speră să reducă deficitul sub limita de 3% din PIB în 2026, de la o țintă de 3,8% pe care și-au fixat-o pentru 2024 și un nivel de 7,2% în 2023.
