Banca Națională a României a menținut dobânda cheie la 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, în condițiile în care se așteaptă la o inflație peste cea prognozată în raportul din noiembrie. Economiștii băncilor se așteaptă ca BNR să rateze din nou ținta de inflație, la finele lui 2025, pentru al cincilea an la rând. De altfel, inflația a fost peste limita superioară a intervalului de variație în 55% din timp de când BNR a introdus țintirea directă.
Rata inflației a crescut de la 4,6% în septembrie la 5,1% în decembrie și s-a plasat din nou peste estimările băncii centrale, care vedea, în raportul din noiembrie, o inflație la 4,9% la finalul lui 2024. BNR atribuie inflația peste așteptări în special scumpirii carburanților, mai ales ca efect al aprecierii dolarului american pe piețele internaționale, și într-o mai mică măsură scumpirii alimentelor, pe fondul secetei severe din vara anului trecut.
„Noile evaluări reconfirmă perspectiva scăderii ratei anuale a inflației în primele trei luni ale anului curent, dar pe o traiectorie mai ridicată decât cea anticipată anterior”, arată BNR.
Scăderea inflației ar urma să vină pe fondul unui efect de bază (efectul statistic favorabil), precum și pe o scădere a dinamicii inflației importate, însă din sens opus vin scumpirile mai ample ale prețurilor alimentelor și energiei (determinată de condițiile meteo nefavorabile), precum și ca urmare a majorării cotațiilor unor mărfuri și a creșterii consumului de energie în lunile de iarnă.
În raportul din noiembrie, BNR anticipa o scădere a inflației la 3,7% la finele lunii martie, pe care acum nu o mai crede însă fezabilă.
Ținta BNR pentru inflație este de 2,5%, cu un interval de variație de plus/minus 1 punct procentual. Este pentru al patrulea an la rând când inflația se plasează peste ținta BNR. De altfel, inflația n-a mai fost sub 3,5% din aprilie 2021.
De când a introdus țintirea directă a inflației ca strategie de politică monetară, în august 2005, inflația s-a plasat peste limita superioară a intervalului de variație în 129 din cele 233 de luni trecute de atunci sau în 55% din timp. Inflația a fost sub pragul de sus mai ales în anii în care modificările fiscale au lucrat în favoarea BNR, mai cu seamă când a fost redusă TVA sau când deficitele bugetare au fost mai reduse.
Mai important pentru decizia de politică monetară, BNR remarcă menținerea inflației core 2 ajustat la 5,6% la finele anului trecut (pentru a patra lună la rând), peste prognoza sa de 5,1%. Presiunile care au menținut inflația de bază ridicată, pe care BNR o urmărește îndeaproape, au venit din scumpirea mărfurilor agroalimentare și din costurile salariale crescute, transferate cel puțin parțial asupra unor prețuri de consum, în condițiile în care banca centrală constată că cererea de bunuri rămâne solidă.
BNR remarcă creșterea alertă a consumului gospodăriilor populației în trimestrul al treilea, în timp ce formarea brută de capital fix (investițiile) a decelerat abrupt. PIB a crescut cu 1,2% în T3 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. BNR anticipează un avans moderat al economiei în T4, în linie cu previziunile precedente.
Din punct de vedere al riscurilor, BNR insistă din nou pe cele venite din „conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri”, în condițiile modificărilor fiscale adoptate la începutul anului, menite să ducă la reducerea deficitului bugetar.
De altfel, economiștii din bănci cred că politica fiscală a avut un impact inflaționist anul trecut, cu un deficit bugetar majorat la 8,6% din PIB, generat în mare măsură de creșterea cheltuielilor cu salariile bugetarilor și ale pensiilor.
„Creșterea deficitului bugetar cu aproape 2 puncte procentuale între 2023 și 2024 a adus un impuls fiscal substanțial. Mai ales că guvernul a urmărit o agendă de creștere a veniturilor din sectorul public într-o perioadă electorală aglomerată. Veniturile din sectorul public au crescut cu aproape 20%, în timp ce pensiile au fost majorate într-un ritm aproape dublu, ceea ce a fost unul dintre motivele pentru presiunile inflaționiste de partea cererii”, arată o analiză Erste.
BNR subliniază că și condițiile din piața muncii și dinamica salarială rămân o sursă de incertitudini. Efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea pe final de an și rata șomajului a scăzut de la 5,6% în T3 la 5,3% în noiembrie, în timp ce dinamica salariului brut a înregistrat o creștere de aproape 17% în T3.
Banca Comercială Română vede inflația la 3,7% la finele lui 2025 (și inflația de bază la 4%), într-un scenariu în care nu sunt luate alte măsuri fiscale care să afecteze inflația. Pe de altă parte, BCR se așteaptă la noi modificări fiscale după alegerile prezidențiale ce ar putea avea loc în luna mai, în condițiile în care estimează că măsurile fiscale anunțate nu sunt suficiente pentru a duce deficitul bugetar la 7% din PIB, țintă agreată cu Comisia Europeană.
Incertitudinile fiscale vor cântări greu în decizia de politică monetară a băncii centrale, opinează economiștii BCR, astfel că primele reduceri de dobânzi vor veni abia în august. La finele lui 2025 rata cheie ar urma să fie cu 0,75 puncte procentuale mai mică decât nivelul din prezent.
ING Bank estimează o inflație și mai ridicată la finele acestui an, la 4,4%, ceea ce va determina BNR să nu reducă dobânda în prima parte a anului. Banca centrală ar urma să taie rata cheie cu doar 0,5 pp (față de 0,75 pp, cât estima anterior ING).
BNR are o estimare de 3,5% pentru inflația la finele anului curent, în raportul din noiembrie.
