Curtea Constituțională a decis, marți, să amâne dezbaterile pe tema Legii dării în plată, urmând ca discuțiile și pronunțarea să fie într-o ședință ulterioară.
Tot astăzi, Camera Deputaților și-a suspendat lucrările în plen, din lipsă de cvorum, la sesiunea de vot final în care trebuia să fie supusă votului Legea conversiei creditelor în franci elvețieni. Plenul Camerei adoptase pe articole proiectul de modificare a OUG 50/2010 care introduce prevederi privind conversia creditelor din franci elvețieni în lei la cursul de la data semnării contractelor de împrumut. Plenul a înlăturat un amendament al Comisiilor de raport care impunea un grad de îndatorare de peste 50% din veniturile nete pentru beneficiarii conversiei. Limita de 250.000 de franci elvețieni a fost păstrată. Pentru această săptămână nu este programată o altă ședință a plenului Camerei Deputaților.
Pentru Legea privind darea în plată, în vigoare din 13 mai și contestată de bănci, Curtea Constituțională a discutat 33 de dosare în care băncile au ridicat excepții de neconstituționalitate cu privire la Legea dării în plată, din totalul de peste 500 de sesizări depuse de la intrarea în vigoare a actului.
În total, peste 500 de sesizări au fost făcute de reprezentanții băncilor la acest act normativ, urmând ca judecătorii Curții să decidă dacă marți vor prelua criticile ridicate în toate aceste cazuri sau le vor dezbate în separat.
Numărul sesizărilor s-a dublat în mai puțin de o lună. La mijlocul lunii septembrie, existau aproximativ 250 de astfel de sesizări.
Profit.ro a anunțat că excepțiile băncilor privind Legea dării în plată au fost conexate de către judecătorii Curții Constituționale, iar Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut judecătorilor, prin intermediul procurorului de ședință, să accepte sesizările de neconstituționalitate formulate de bănci.
CITEȘTE ȘI A dat în plată și e fericită: Am senzația că am câștigat la loto. Am câștigat 200.000 de franci! Procurorul a pus concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate. Argumentele au fost că nu este transpus scopul legii în litera legii, creditorul nu poate cere verificarea pe fond, ci doar a condițiilor de admisibilitate, precum și incorecta transpunere a Directivei Uniunii Europene care stabilește că pentru darea în plată este necesar acordul ambelor părți și că poate fi aplicată contractelor de credit încheiate începând cu 26 martie 2016.
Procurorul a invocat inclusiv articolele 15 și 44 din Constituție, care stabilesc că Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile, respectiv că dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor care revin proprietarului.
În luna iunie, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că Judecătoria sectorului 6 București a decis să trimită către Curtea Constituțională prima excepție de neconstituționalitate ridicată de bănci pe Legea dării în plată. Unicredit a cerut instanței controlul de constituționalitate al legii, după ce a formulat o contestație la o cerere de dare în plată.
Unicredit a depus contestație la notificarea de dare în plată primită și a ridicat și excepția de neconstituționalitate. Trimiterea excepției la Curtea Constituțională reprezintă o premieră cu care băncile amenință încă de dinainte ca Legea să intre în vigoare.
Ulterior au fost depuse la CCR peste 500 de sesizări din partea băncilor, care se opun modului de aplicare a Legii.
Potrivit Legii, creditorul poate să conteste notificarea depusă de debitorul care vrea să închidă creditul ipotecar prin dare în plată. Contestația nu poate viza chestiuni de fond, ci doar dacă debitorul îndeplinește sau nu condițiile de admisibilitate.
Pot să dea în plată persoanele fizice consumatori, cu credite garantate cu locuințe în valoare de până la 250.000 de euro echivalent în valuta creditului la cursul de la data contractării.
Notificarea suspendă efectele contractului, inclusiv procedurile de executare silită. Contestațiile sunt judecate cu celeritate de către instanță. Dacă contestația este respinsă, atunci creditorul este obligat să se prezinte în fața unui notar public pentru a semna actul translativ de proprietate, care închide datoria clientului.
CITEȘTE ȘI Băncile românești pentru locuințe nu mai primesc depozite și mizează pe modificarea legislației pentru a supraviețui În cazul în care creditorul nu se prezintă nici de această dată, atunci debitorul poate iniția o acțiune în instanță prin care să ceară magistraților ștergerea datoriei și transferul bunului ipotecat către creditor.
Pentru că Legea se aplică inclusiv creditelor în derulare, bancherii au spus în repetate rânduri că este neconstituțională, pe motiv că activează retroactiv și afectează dreptul la proprietate.
Șefii celor mai mari bănci locale au declarat recent că este imperativ ca Legea să treacă și de controlul Curții Constituționale.
Astăzi, reprezentanții băncilor au pledat în fața Curții Constituționale pentru declararea ca neconstituțională a Legii dării în plată, pe motiv că prevederile acesteia acționează retroactiv, suprimă drepturi consacrate în Constituție și impune voința unilaterală a debitorilor, fără ca aceste situații să fi putut fi prevăzute la momentul încheierii contractelor.
