Bugetul Municipiului București pentru anul 2025 este de 11 miliarde lei.
O creștere de aproximativ 269 milioane lei față de bugetul din 2024.
3 aprilie - Eveniment Profit Health.forum - Sănătate nouă
16 aprilie - Maratonul de Educație Financiară
Din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare însumează 7,14 miliarde lei, în care intră și subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif de 1,81 miliarde lei, la STB și termoficare.
Totalul alocat pentru investiții este de 2,35 miliarde lei. Astfel, din buget aproximativ 65% se duce pe cheltuieli de personal și de funcționare, iar aproape 21% este alocat pentru investiții.
Proiecte de dezvoltare în Bugetul Municipiului București 2025
Bugetul total pentru aceste investiții este de peste 2,35 miliarde lei, incluzând atât fonduri locale, cât și finanțări europene și din PNRR. În bugetul de investiții al Municipiului București pentru 2025, cele mai mari sume alocate pe proiecte sunt destinate infrastructurii rutiere și transportului public, precum și modernizării urbanistice, arată G4Media.ro.
Iată câteva dintre cele mai semnificative alocări:
- Reabilitarea arterelor principale: Bd. Ion Mihalache, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi – 398,27 milioane lei
- Reabilitarea altor bulevarde importante: Bd. Basarabia, Bd. Mărășești, Bd. Timișoara – peste 185 milioane lei
- Modernizarea Pieței Constituției și amenajarea unui parcaj subteran – 327,68 milioane lei
- Zona Sala Palatului și parcaj subteran – 250 milioane lei
- Extinderea liniilor de tramvai: Bucla Mezeș – Colosseum, Grajioasa – Băneasa – 3,37 milioane lei
- Modernizarea Depoului Titan – 70,27 milioane lei
- Reabilitarea magistralei de termoficare Vest II (9,17 km) – 57,05 milioane lei
1. Infrastructură rutieră și transport public
Reabilitare sistem rutier pe mai multe artere:
Bulevardul Ion Mihalache, Calea Griviței, Bulevardul Bucureștii Noi, Bulevardul Gloriei – 398,27 milioane lei
Bulevardul Basarabia (intersecția cu Bd. 1 Decembrie 1918 – capăt terminal Republica) – 70,27 milioane lei
Bulevardul Mărășești (între Bd. Dimitrie Cantemir și Str. 11 Iunie) – 38,9 milioane lei
Bulevardul Timișoara (între Str. Valea Cascadelor și CET Vest) – 76,49 milioane lei
Extindere linie tramvai:
Bucla Mezeș – Complex Comercial Colosseum, Sector 1 – 1,8 milioane lei
Str. Grajioasa – Complex Comercial Băneasa – 1,57 milioane lei
Modernizare acces Depou Titan – 70,27 milioane lei
Reabilitare magistrala de termoficare Vest II (9,17 km) – 57,05 milioane lei
2. Transport ecologic și mobilitate urbană
Amenajare depouri pentru autobuze electrice:
Depou Bujoreni
Depou Berceni
Depou Bucureștii Noi
Modernizare și accesibilizare peroane stații transport public
Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru informarea călătorilor și semaforizare inteligentă – 4,48 milioane lei
Achiziționarea de vehicule nepoluante (microbuze electrice și troleibuze cu autonomie extinsă)
3. Proiecte de modernizare urbană
Modernizare Piața Constituției – Spatiu public + parcaj subteran – 327,68 milioane lei
Modernizare zona Sala Palatului + parcaj subteran (Nord și Sud) – 250 milioane lei
Pod Unirii – Pod Izvor – 43,78 milioane lei
Parcaj subteran Piața Rahova – Uranus – 37,71 milioane lei
4. Proiecte din fonduri PNRR
Renovarea integrată a clădirilor publice (ex. consolidare Maternitatea Bucur) – 42 milioane lei
Proiecte pentru eficiență energetică și protecția mediului
Reabilitare termică clădiri publice și instituții de învățământ
Tensiuni politice înainte de campania electorală pentru președinție
Majoritatea formată din PSD, PNL și PUSL în Consiliul General al Municipiului București amenință că se va abține la votarea proiectului de buget pentru 2025 dacă primarul Nicușor Dan nu include în acesta fonduri pentru achitarea datoriilor curente și un proiect clar de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal. Aceste cerințe vin pe fondul unor acuzații și nemulțumiri legate de modul în care primarul gestionează bugetul Capitalei și al unor tensiuni politice mai largi, având în vedere candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, unde iar PSD și PNL îl susțin pe Crin Antonescu.
Alianța PSD-PNL-PUSL solicită primarului Nicușor Dan să prevadă în proiectul de buget pe 2025 fonduri pentru achitarea datoriilor curente ale Municipiului București și să prezinte un plan de reformă administrativă, cu măsuri clare pentru reducerea cheltuielilor de personal. Conform unui comunicat transmis de G4Media, primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6 (George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu), viceprimarii Capitalei (Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu) și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au întâlnit de urgență și au decis că, în condițiile în care aceste condiții nu vor fi îndeplinite, vor alege să se abțină la votul pe proiectul de buget al Capitalei.
Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a declarat că „bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan”, menționând că alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, este de 3,8 miliarde de lei, însă primarul a prevăzut 4,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diferență de 500 de milioane de lei. De asemenea, reprezentanții PSD și PNL acuză că toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate, iar bugetul este folosit în principal pentru plata salariilor.
O altă nemulțumire exprimată de alianța PSD-PNL-PUSL este faptul că proiectul bugetului pe 2025 nu a fost dezbătut cu consilierii acestei alianțe, ceea ce a dus la o escaladare a tensiunilor politice și o opoziție deschisă față de propunerea actuală.
Primarul general Nicușor Dan nu a suținut în public până în prezent bugetul Capitalei pentru 2025, așa cum l-a propus votului, însă în ianuarie și-a exprimat nemulțumirea față de alocarea bugetară pentru Primăria Municipiului București (PMB) din bugetul de stat pe 2025. Conform acestuia, suma de 4 miliarde de lei, destinată în principal subvențiilor și plăților curente, lăsa puțin spațiu pentru investiții. În contrast, primăriile de sector primesc de cinci ori mai mulți bani decât PMB, ceea ce, în opinia lui Nicușor Dan, „sfidează votul a 500.000 de români” exprimat la referendumul din noiembrie 2024, care susținea o distribuire mai echitabilă a fondurilor”.
