Agenția de rating Moody's schimbă perspectiva României la negativă de la stabilă.
Moody's avea până la acest moment o perspectivă 'stabilă' asociată ratingului suveran al României.
Bloomberg a semnalat deja că turbulențele din mediul politic din România îi îngrijorează pe investitori - VEZI AICI
De ce este important: Ratingurile acordate de către cele trei mari agenții sunt luate în calcul de către marii investitori în datorie guvernamentală. Un rating mai slab indică un risc mai mare și duce, de obicei, la costuri mai ridicate de împrumut pentru statul respectiv. De asemenea, o înrăutățire sau îmbunătățire a perspectivei reprezintă un semnal transmis investitorilor că ratingul respectiv ar putea fi revizuit într-un orizont de timp, dar și o perioadă în care emitentul de datorie în cauză poate lua măsuri pentru stabilizarea situației finanțelor, astfel încât să evite retrogradarea.
De asemenea important: România se află într-o perioadă cu deficite bugetare foarte ridicate, astfel că are un necesar ridicat pentru împrumuturi, inclusiv de pe piețele externe. În acest context, evaluările din partea agențiilor de rating sunt și mai relevante
Acum, Moody's argumentează că decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absența adoptării unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în următorii ani.
"În scenariul nostru de bază, ne așteptăm ca deficitul fiscal al României să rămână ridicat, la 7,7% din PIB în 2025, și să se îmbunătățească doar treptat ulterior, ducând povara datoriei publice la 68,5% din PIB până în 2028, slăbind în același timp semnificativ și indicatorul de accesibilitate a datoriei guvernamentale.
În absența unor îmbunătățiri semnificative ale perspectivelor fiscale, acest lucru riscă să lase profilul de credit general al României semnificativ mai slab", este explicat.
Sunt invocate inclusiv riscurile politice și de securitate europeană.
Mesajul agenției de rating
Decizia de a schimba perspectiva în negativă reflectă riscul ca, în absența unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, puterea fiscală a României să slăbească semnificativ în anii următori, erodând ceea ce până în prezent a fost o soliditate relativă a creditului.
Pe baza politicilor anunțate de Guvern până în prezent, ne așteptăm ca deficitul fiscal să scadă de la 8,7% din PIB în 2024, dar să rămână ridicat la 7,7% din PIB în 2025 și să se îmbunătățească doar treptat ulterior. Împreună cu o revizuire semnificativă în scădere a previziunilor noastre de creștere pentru România, acest lucru ar conduce rapid povara datoriei publice la 59,3% din PIB la sfârșitul lui 2025 și la 62,7% la sfârșitul lui 2026, de la 48,9% la sfârșitul lui 2023.
Creșterea cerințelor de împrumut și a costurilor cu dobânzile vor conduce, de asemenea, la o slăbire semnificativă a indicatorului de accesibilitate a datoriei guvernamentale în anii următori, raportul dintre plățile dobânzilor și veniturile guvernamentale crescând de la 5,7% în 2023 la peste 9% până în 2029. Creșterea rapidă a sarcinii datoriei implică, de asemenea, o creștere a nivelului de valută străină nenominată a României, adăugând riscurile valutare pentru guvern.
La sfârșitul anului 2024, Guvernul român a introdus o serie de măsuri precum înghețarea indexării salariilor și pensiilor din sectorul public, care, împreună cu măsuri suplimentare anunțate în bugetul 2025, sunt menite să reducă deficitul general la 7,0% din PIB în acest an și 6,4% în 2026. Cu toate acestea, pe baza măsurilor anunțate până în prezent, se va proceda într-un ritm mai lent decât ne-am planificat în acest an.
Reducerea cu succes a deficitului și limitarea creșterii poverii datoriei publice vor necesita, cel mai probabil, și adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală.
România s-a angajat să implementeze o reformă fiscală majoră în cadrul Planului său național de redresare și reziliență (PNRR) finanțat de UE, a cărui adoptare ar contribui cel mai probabil la îmbunătățirea previziunilor noastre privind deficitul și datoria, chiar dacă cel mai probabil efectul s-ar simți în principal începând cu 2026.
Cu toate acestea, reforma este deja amânată semnificativ și nu ne așteptăm ca detalii despre amploarea și componența măsurilor de creștere a veniturilor pe care o astfel de reformă le-ar putea include să fie anunțate decât după alegerile prezidențiale din mai 2025.
Mediul politic după alegerile parlamentare și alegerile prezidențiale anulate de la sfârșitul anului 2024 ar putea, de asemenea, să devină mai dificil pentru guvern să avanseze cu o reformă fiscală ambițioasă și cu programul său de reducere a deficitului în general, chiar și după reluarea alegerilor prezidențiale, din mai.
În plus, accentuarea riscurilor geopolitice în lumina angajamentului diminuat al Statelor Unite în securitatea europeană s-ar putea adăuga și la presiunile pentru creșterea cheltuielilor pentru apărare, complicând și mai mult eforturile guvernului de consolidare fiscală.
Profilul de credit al României este, de asemenea, constrâns de o susceptibilitate relativ mare la riscul evenimentelor, determinată de expunerea sa la riscul geopolitic, având în vedere proximitatea sa de războiul din Ucraina, precum și potențialele efecte de contagiune din Republica Moldova vecină. Expunerea României la riscul geopolitic este afectată și de implicarea diminuată a SUA în securitatea europeană.
Perspectiva negativă semnalează că este puțin probabil ca ratingul să fie îmbunătățit pe termen scurt. Un rezultat mai bun ar fi posibil doar dacă povara datoriei guvernamentale și indicatorul de accesibilitate a datoriei ar slăbi semnificativ mai puțin decât așteptările noastre actuale.
Acest lucru ar necesita cel mai probabil atât adoptarea unor măsuri suplimentare de consolidare fiscală, cât și o îmbunătățire a disciplinei de cheltuieli și a managementului general al politicii fiscale.
