Senatorii din Comisia de buget, finanțe și bănci vor discuta miercuri sesizarea Raiffeisen Bank International, în care austriecii reclamă că pierd bani din cauza Legea dării în plată. Guvernul a cerut Parlamentului un punct de vedere pe solicitarea băncii ca România să ducă negocieri pentru reanalizarea legii.
Raiffeisen Bank Internațional, acționarul majoritar al Raiffeisen Bank România, a notificat autoritățile române după ce a făcut provizioane de 42,5 milioane de euro în trimestrul al doilea pentru creditele ipotecare ce pot fi afectate de darea în plată, prin faptul că debitorii pot ceda casa băncii, chiar dacă valoarea acesteia nu acoperă creditul. Astfel, profitul băncii a scăzut cu 12 milioane de euro la 36 de milioane de euro la jumătatea anului.
Austriecii au condamnat conduita României, în condițiile în care băncile s-au opus vehement adoptării acestei legi, și au invocat Tratatul dintre România și Austria pentru protejarea investițiilor, semnat în 1996. Ei reclamă în special faptul că darea în plată se aplică și pentru creditele în derulare, nu doar pentru cele contractate după 13 mai, când a intrat în vigoare, potrivit unui document publicat de Profit.ro la începutul lunii septembrie.
CITEȘTE ȘI Procedura de conciliere cu băncile se schimbă. Clienții pot face cereri și pentru sume mai mici Investițiile Raiffeisen Bank International în România au fost serios prejudiciate și RBI a suferit pierderi importante din cauza modului în care a acționat România, se arată în scrisoarea trimisă autorităților.
Senatorii din Comisia juridică își vor exprima și ei punctul de vedere pe această notificare, însă opinia Parlamentului nu este obligatorie pentru Guvern.
Raiffeisen Bank se află printre băncile care au cerut în instanță verificarea legii la Curtea Constituțională, unde sunt înregistrate în prezent 241 de sesizări de neconstituționalitate. Pe rolul instanțelor sunt înregistrate peste 420 de dosare pe darea în plată în care Raiffeisen Bank este parte.
Steven van Groningen, directorul executiv al Raiffeisen, a fost prezent la dezbaterile din Parlament și unul dintre cei mai vehemenți critici ai dării în plată, dar și un critic al sistemului judiciar. Consiliul Superior al Magistraturii a decis, recent, că van Groningen a afectat independența justiției, după ce a semnat o scrisoare din partea Consiliului Patronatelor Bancare în care atrăgea atenția asupra conduitei magistraților în procesele dintre clienți și bănci.
Băncile au mai încercat să convingă autoritățile și pe canale diplomatice pentru a opri adoptarea actului normativ, care a trecut, însă, aproape în unanimitate de Parlament, după ce proiectul a fost trimis spre reexaminare de Președinție.
Ambasadorii statelor din care provin băncile care controlează cea mai mare parte a sistemului bancar local au discutat despre această lege, la finele anului trecut, cu autoritățile și au susținut că reglementarea ar putea avea consecințe pe plan european pentru România.
